Impactul Crizei Economice Asupra Sectorului IMM

1. Rezumat

IMM-urile au devenit din ce în ce mai importante în societatea noastră, ca furnizori de oportunităţi de angajare şi elemente cheie pentru bunăstarea comunităţilor locale şi regionale.

Din păcate, IMMurile au fost destul de afectate de criza economico-financiară. Scopul acestei lucrări este de a evidenţia impactul crizei economice asupra IMM-urilor la nivel european şi românesc, precum şi efectele implementării unui nou concept, respectiv Small Business Act – SBA (Legea privind întreprinderile mici pentru Europa). SBA a apărut în 2008 şi reflectă voinţa politică a Comisiei de a recunoaşte rolul central al IMM-urilor în economia UE şi ea instituie, pentru prima dată, un cadru politic cuprinzător pentru Uniunea Europeană şi statele sale membre.

Întreprinderile micro, mici şi mijlocii (IMM) joacă un rol esenţial în economia europeană. Ele reprezintă o sursă de abilităţi antreprenoriale, inovare şi creare de locuri de munca. În Uniunea Europeană, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură în jur de 75 de milioane de locuri de munca şi reprezintă 99% din toate întreprinderile .Starea generală actuală de rău economic a început ca o criză financiară, care, la sfârşitul anului 2008 a culminat cu o pierdere bruscă de încredere a mediului de afaceri şi un declin rapid al comerţului mondial. În doar trei luni, fluxurile comerciale s-au prăbuşit la o viteză fără precedent în lume în perioada de după al doilea război mondial. După producţie a urmat o fază descendentă şi în comerţul internaţional ajungându-se astfel la recesiune.

2. Cuvinte cheie:

- Recesiune

- Competitivitate

- U.E.,

- Small Business Act (SBA)

3.Introducere

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) au o mare importanţă în economia europeană pentru că mai mult de 90% din firmele Uniunii Europene sunt IMM-uri. Potrivit literaturii de specialitate mulţi autori au recunoscut importanţa IMM-urilor în economiile ţărilor dezvoltate sau în curs de dezvoltare.

Primul pas pentru a califica o entitate drept IMM este să fie considerată întreprindere. În concordanţă cu noua definiţie, o întreprindere este IMM “orice entitate angajată într-o activitate economică, indiferent de forma să legala”.Aceasta formulare nu este nouă. Ea reflectă terminologia folosită de Curtea Europeană de Justiţie în deciziile sale. Prin urmare, persoanele fizice autorizate, asociaţiile familiale, parteneriatele şi asociaţiile angajate într-o activitate economică pot fi considerate întreprinderi. Factorul determinant este activitatea economică, nu forma legală (Buletin informativ, Constanţa, 2006).

Într-o piaţă unică fără graniţe interne, este esenţial ca măsurile de încurajare a IMM-urilor să se bazeze pe o definiţie comună, în scopul îmbunătăţirii consistenţei i eficacităţii lor şi pentru limitarea distorsiunilor şi competiţiei. Acest lucru este cu atât mai necesar având în vedere interacţiunea dintre măsurile naţionale şi cele impuse de UE pentru susţinerea IMM-urilor în domenii precum dezvoltarea regională şi căutarea de fonduri.

În România, întreprinderile mici şi mijlocii sunt definite ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: (figura 1)

a) au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250;

b) realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate. Prin active totale se înţelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans (art.3, Legea nr. 346/2004, reactualizată).

Unul dintre principalele obiective ale noii definiţii este asigurarea măsurilor de susţinere pentru acele întreprinderi care chiar au nevoie de acestea.

Figură 1 Criterii de clasificarea a IMM-urilor

Sursa: preluat de autor după The new SME definition User guide and model declaration

Contribuţia esenţială a IMM-urilor la dezvoltarea economică şi socială este argumentată în Carta Albă a IMM-urilor din România 2010, astfel: (Carta Albă a IMM-urilor din România 2010, Bucureşti)

- generează cea mai mare parte a PIB din fiecare ţară, de regulă între 55% -95%;

- oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei ocupate;

- generează într-o mare proporţie inovaţiile tehnice aplicabile în economie;

- IMM-urile sunt singurele care, în ultimii ani, generează noi locuri de muncă, inclusiv în Uniunea Europeană;

- prezintă cel mai ridicat dinamism în condiţiile economiei de piaţă, situaţie atestată de evoluţia numărului lor, a volumului cifrei de afaceri i a mărimii forţei de muncă ocupate, sensibil superioare întreprinderilor mari;

- realizează produse şi servicii la costuri mai reduse decât firmele mari, factorii principali care determină această diferenţă fiind cheltuielile constant convenţionale mai mici, volumul şi intensitatea superioare a muncii în condiţiile permanenţei prezente a întreprinzătorului în firmă şi, de regulă, motivarea mai intensă a personalului;

- dovedesc flexibilitate şi adaptabilitate ridicate la cerinţele şi schimbările pieţei, favorizate de talia mai redusă, procesul decizional rapid, specific întreprinzătorului i de implicarea să nemijlocită în activităţile curente;

- reprezintă una dintre principalele surse de venituri ale bugetului statului (impozite, TVA);

- oferă posibilitatea împlinirii profesionale i sociale a unei părţi apreciabile a populaţiei, în special a segmentului sau cel mai activ şi inovator, care “trage” economia după el;

- asigură componenţa principală a unui fundal economic propice de piaţă, caracterizat prin flexibilitate, inovativitate şi dinamism;

- reprezintă germenii viitoarelor firme mari, în special în domeniile noi ale economiei, în ramurile sale de vârf bazate pe tehnică şi tehnologie performante.