Impactul Crizei Economice și Financiare Asupra Administrației Publice din România

1.Introducere

În situaţia actuală, în care efectele crizei economico-financiare s-au propagat cu rapiditate pe plan mondial, economiile statelor membre ale U.E. se confruntă cu serioase dificultăţi, atât în cadrul sistemului bancar, cât şi în economia reală.

Impactul global al crizei financiare asupra economiei reale se resimte puternic, iar economia în ansamblul său este afectată de o încetinire substanţială a creşterii, care loveşte populaţia, întreprinderile şi locurile de munca.

Astfel de dificultăţi afectează nu numai companiile fragile, dar şi societăţile solide, care se confruntă brusc cu o lipsă a creditelor. Această situaţie are impact negativ în special asupra IMM-urilor, care au în general dificultăţi mai mari de accesare a finanţării comparativ cu societăţile mari. Aceste dificultăţi, nu numai că afectează grav situaţia economică a multor companii şi a angajaţilor acestora pe termen scurt şi mediu, dar pot avea şi efecte negative pe termen lung, întrucât toate investiţiile planificate ar putea fi întârziate sau chiar abandonate.

În acest context, o importanţă deosebită revine modului de utilizare a fondurilor publice, atât a celor naţionale cât şi a celor europene. În măsura în care sunt corect orientate şi dimensionate, acestea pot constitui un instrument important de redresare a economiei.

2.Impactul crizei economice asupra administraţiei publice

În contextul actual, administraţia publică din România se confruntă cu dificultăţi care afectează gestionarea fondurilor publice, lipsa de resurse băneşti şi menţinerea la un nivel calitativ ridicat al serviciilor oferite de funcţionarii publici impun eficientizarea şi raţionalizarea cheltuielilor bugetare, astfel noul Executiv propune adoptarea de urgenţă a legii salarizării unitare a funcţionarilor publici, prin intermediul ar trebui să se facă ordine în logica renumeraţiilor din sistemul public, eliminând formele de plată discreţionare.

Legea salarizării bugetarilor ar realiza o ierarhizare a salariilor bugetarilor, de la preşedinte până la funcţionarul de rând. Principalul obstacol de care se loveşte orice încercare de reformă a administraţiei publice este lipsa de transparenţă a sistemului. De aici apare necesitatea constituirii unei baze de date care să conţină toate atribuţiile, costurile şi salariile din sistem, demers care ar putea fi realizat în cel mult 6 luni de zile.

Principiile care stau la baza viitoarei legi:

- termenul de implementare completă a noului sistem de salarizare este de cinci ani, pe perioada 2009- 2013, tranziţia urmând a se face prin creşteri salariale diferenţiate;

- legea trebuie sa aibă un caracter unitar şi sa reglementeze salarizarea tuturor categoriilor de personal plătite din fonduri publice;

- raportul dintre salariul de baza minim pe economie şi salariul de baza maxim al personalului bugetar sa se apropie de practicile europene, adică de 1:15 şi nu cat este în prezent, de aproape 1:29;

- creşterile salariale vor tine cont de indicatorii macroeconomici, de performanta şi de evoluţia indicatorilor sociali;

- principalul element al câştigului salarial trebuie sa fie salariul de baza, prin includerea unora dintre sporurile existente în salariul de baza;

- nici o persoana nu va înregistra o diminuare a salariului de bază brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementari.

Conform negocierilor dintre sindicalişti şi guvernanţi principiul de bază este elaborarea unei legi unitare pentru tot personalul plătit din bani publici. Totodată, noua lege vizează micşorarea ecartului dintre salariul minim şi cel maxim.[www.mediafax.ro, 20.04.2009]

Pe lângă această lege guvernul propune reducerea cheltuielilor bugetare în anul 2009, cu 1,62 de miliarde lei prin neacordarea salariului de merit, eliminarea premiilor pentru toate categoriile de personal, neplata orelor suplimentare şi eliminarea a 18 sporuri şi indemnizaţii.

Principalele măsuri propuse de reprezentanţii Executivului în vederea reducerii cheltuielilor de personal cu 20 % în 2009 vizează abrogarea Legii r. 490/2004, care reglementa acordarea unui spor de 75 % pentru personalul care gestionează fondurile comunitare şi a articolului 7 din Legea nr. 1/2004 ce stipula majorarea cu 75 % a salariilor de bază ale funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţiei pentru agricultura (APIA) şi centrelor judeţene ale acesteia. Astfel personalul de specialitate din cadrul structurilor care au ca obiect de activitate gestionarea asistenţei financiare comunitare acordate României prin instrumente de preaderare PHARE, ISPA şi SAPARD, prin fondul European pentru Garantare în Agricultură, Fondul European Agricol pentru dezvoltarea rurală şi prin fondurile structurale şi de coeziune pot beneficia de salarii de bază corespunzătoare funcţiilor şi pot beneficia de o primă lunară de până la 75 % din salariul de bază, în funcţie de îndeplinirea criteriilor şi condiţiilor stabilite prin Hotărâre a Guvernului.

Pentru ca funcţionarii publici să poată beneficia de această primă lunară, instituţiile publice ar urma să solicite Guvernului aprobarea structurilor şi a personalului ce au ca obiect de activitatea gestionarea asistenţei financiare comunitare, urmând ca în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei să se stabilească de către Executiv criteriile, condiţiile şi procentul ce urmează a fi acordat angajaţilor. Procedură care va fi urmată şi pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul APIA şi sucursalele judeţene ale acesteia.

Reprezentanţii guvernului propun o altă măsură de diminuare a cheltuielilor publice neacordarea de premii pentru toate categoriile de personal din autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare a acestora şi de data constituirii fondurilor de premiere şi compensarea orelor suplimentare efectuate în cursul anului 2009 cu ore libere plătite care se pot acorda în tot cuprinsul anului calendaristic.