Impactul globalizarii asupra societatii contemporane

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Impactul globalizarii asupra societatii contemporane.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Globalizarea este un fenomen caracteristic lumii contemporane dar care s-a născut și a evoluat de-a lungul unei mari perioade de timp. Principalele trăsături folosite pentru a o defini în prezent își găsesc originile în efectele pe care le-au produs evenimente și transformări precum marile descoperiri geografice, apariția economiei capitaliste și revoluția industrială. Acestea au pus bazele unei economii mondiale bazată pe circulația liberă a mărfurilor și capitalurilor, a unor transporturi rapide între zone îndepărtate facilitând astfel circulația capitalurilor, a oamenilor.

Mai ales după al doilea război mondial, globalizarea a cunoscut un proces de accelerare determinat de expansiunea comerțului internațional, de extinderea influenței Statelor Unite ale Americii ceea ce a creat noi oportunități de expansiune pentru companiile și corporațiile americane și nu numai de apariția primelor forme de integrare economică pe baze regionale pornind de la acordurile de liber schimb (CEE, NAFTA, AELS) și, nu în ultimul rând, de maturizarea primelor generații de tineri născuți și educați într-un mediu socio-cultural dominat de influențe internaționale, de preluarea unor valori, obiceiuri, stiluri de viață diferite, de îndepărtarea față de valorile tradiționale, conservatoare.

Cuvinte cheie : globalizare, comerț internațional, economia, capital

Part I Considerații generale

Globalizarea , pe lângă faptul că este discutată și tratată sub diferite forme din prisma tuturor treptelor societății în care trăim, reprezintă un fenomen inevitabil. Nu suntem noi ( nici ca indivizi luați în parte și nici ca popor sau națiune ) în măsură să decidem sau să alegem dacă vrem globalizare, dacă o acceptăm sau nu. Astăzi globalizarea există pur și simplu, iar noi suntem oarecum predestinați să trăim sub semnul acesteia. Ce este sau ce înseamnă în mod concret acest fenomen pe care îl numim globalizare este greu de spus într-o singură definiție. În mare, putem spune că globalizarea este “ un sistem nou, foarte bine uns și interconectat” prin care lumea a devenit “ un singur fluviu “.

Nimic din ceea ce se petrece astăzi în societatea noastră nu rămâne neatins de complexitatea acestui proces. Așadar globalizarea a devenit un simbol al vremurilor în care trăim, care prezintă atât avantaje cât și dezavantaje pentru țările deja implicate și pentru cele care urmează să fie înghițite de acest val.

Alegerea temei a fost influențată de actualitatea fenomenului precum și de problemele implicate de înglobarea voluntară sau nevoluntară a tuturor statelor lumii în procesul de globalizare.

De asemenea, impactul asupra României este unul de proporții, aceasta nefiind încă suficient de dezvoltată pentru a ține pasul cu marile puteri ale lumii, fapt pentru care țara noastră este nevoită să înfrunte dificultăți și probleme pentru a se menține la suprafață.

Part II Globalizarea economică: către o lume a corporațiilor multinaționale?

Liberalizarea circulației mărfurilor și capitalurilor precum și expansiunea comerțului internațional au condus de-a lungul secolelor al XIX-lea și al XX-lea la mari acumulări de capitaluri fie prin extinderea și dezvoltarea companiilor existente, fie prin fuziunea unora dintre acestea, acumulări ce au avut deseori tendințe monopoliste. Acumularea a fost în primul rând favorizată de faptul că în fața unei piețe mondiale tot mai mari și cu oportunități în continuă creștere, competiția între companiile implicate pe piața bunurilor și serviciilor s-a intensificat în mod deosebit și, din această cauză, succesul a depins de capacitatea fiecărei companii de a efectua investiții foarte mari, de a se dezvolta și de a inova în permanență.

Toate acestea au solicitat capitaluri foarte mari care rareori erau la dispoziția unei singure companii; în egală măsură, nerealizarea acestora ar fi condamnat compania la rămânere în urmă și faliment. De aceea, expansiunea bazată pe credit sau fuziunea între mai multe companii au avut rolul de a pune la dispoziție capitaluri, resurse și know-how suplimentare, oferind premise mai bune pentru a răspunde provocărilor unei economii mondiale în continuă transformare. De asemenea, pentru capitalizare a fost folosită deseori și metoda emiterii de acțiuni și a listării acestora la bursă.

În acest mod, majoritatea companiilor care domină economia mondială au un acționariat multinațional format nu atât din indivizi cât mai ales din alte societăți și fonduri de investiții cu acționariat multinațional la rândul lor și acționează pe piețe din numeroase țări, producând în unele, obținând materii prime din altele ș.a.m.d. Din acest punct de vedere, aceste companii nu sunt limitate din punct de vedere național: să își obțină materia primă dintr-o singură țară, să producă într-o singură țară, să vândă într-o singură țară. Interesele lor sunt, de aceea, plasate în plan supranațional și, din toate cauzele enumerate anterior, ele sunt cunoscute în general drept corporații multinaționale.

Din cauza trăsăturilor lor specifice de organizare și funcționare, corporațiile multinaționale prezintă numeroase beneficii pentru economie, cum este cazul cu faptul că grație dimensiunilor lor au posibilitatea de a efectua investiții foarte mari care sunt imposibile sau dificile pentru companii mici sau mijlocii, sau cum este cazul cu faptul că având metode și procedee de lucru eficiente contribuie la creșterea productivității și randamentului pe piețele unde acționează.

Ele oferă totodată și imense piețe de desfacere pentru unitățile de producție pe care le dețin în diverse țări și sunt în general buni contribuabili la bugetele țărilor unde activează. În egală măsură, corporațiile multinaționale pot fi privite și din alt punct de vedere: ele reprezintă importatori mari în țările unde nu dețin unități de producție, ele repatriază profitul precum și investițiile efectuate deci pe termen lung contribuie la creșterea deficitului balanței de plăți a fiecărei țări. Totodată, prin forța economică pe care o dețin, corporațiile multinaționale pot influența prin lobby sau alte mijloace factorii de decizie politici la nivel național și internațional în sensul promovării propriilor interese, aflate deseori în contradicție cu cele naționale sau de altă natură. Cu toate acestea, corporațiile multinaționale rămân până în prezent unul dintre principalele motoare ale creșterii economice la nivel internațional.

Fisiere in arhiva (1):

  • Impactul globalizarii asupra societatii contemporane.docx

Bibliografie

- Ana Bal, Sterian Dumitrescu - Economie mondială - Editia a-II-a, Editura Economică, Bucuresti, 2002
- Camelia Cămășoiu (coord.), Economia și sfidarea națiunii, Editura Economică, 1994
- D. Held, A. McGrew, Transformări globale, Editura Polirom, Iași, 2004
- D. Held, A. McGrew, D. Goldblatt, J. Perraton, Transformări globale. Politică, economie și cultură, Editura Polirom, București, 2004
- Eugen Ovidiu Chirovici, Națiunea virtuală Eseu despre globalizare , Ed. Polirom, Iași, 2001
- Josepf E. Stiglitz - Globalizarea, speranțe și deziluzii, Editura Economică, București, 2005
- Nicolae Danilă, ‘Privatizarea băncilor’, Editura Economică, București, 2002,
- Nanu Roxana Maria, ‘Reforma sistemului bancar din România’, Editura Universitară, Craiova, 2002
- Thomas Friedman, Lexus și măslinul, p16, Editura Fundației Pro, București, 200
- Paul Bran, Relații financiare și monetare internaționale, Editura Economică, 1995
- Michel Didier, Economia. Regulile jocului, Editura Humanitas, București, 1994
- www.bnr.ro
- www.bnro.ro
- www.oecd.org