Impactul Mediului Competitiv asupra Perspectivelor de Piata ale Firmei - Studiu de Caz Realizat la SC Upetrom-1 mai SA Ploiesti

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Impactul Mediului Competitiv asupra Perspectivelor de Piata ale Firmei - Studiu de Caz Realizat la SC Upetrom-1 mai SA Ploiesti.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc de 90 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Buzoianu Daniela, Nechita Daniela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

CAP. I Competiţie şi competitivitate
la nivel microeconomic 1
1.1. Rolul competiţiei în contextul economic actual 1
1.2. Etape în evoluţia conceptului de concurenţă 9
1.2.1. Funcţiile şi rolul concurenţei 11
1.2.2. Strategii în concurenţă 13
1.3. Factori de competitivitate 20
1.3.1 Factori de competitivitate ai economiei româneşti 23
1.3.2. Îmbunătăţirea competenţelor în calitate de factor de competitivitate 24
CAP. II “UPETROM” – componenta de bază a dezvoltării
industriei petroliere 26
2.1. UPETROM între trecut şi prezent 26
2.1.1. Scurt istoric 26
2.1.2. Prezentarea obiectului de activitate 27
2.2. Organizare şi administare 28
2.2.1. Importanţa resurselor întreprinderii 28
2.2.2. Cadrul organizaţional al întreprinderii 32
2.3. Evoluţia principalilor indicatori de eficienţă
a activităţii la UPETROM 37
CAP. III Rolul şi implicaţiile factorilor de mediu
în activitatea firmei 47
3.1. Factorii de mediu ai întreprinderii 47
3.1.1. Macromediul întreprinderii şi influenţa
componentelor acestuia asupra activităţii întreprinderii 47
3.1.2. Micromediul întreprinderii şi influenţa
componentelor acestuia asupra activităţii întreprinderii 55
3.2. Prezentarea relaţiei întreprindere-piaţă 59
3.2.1. Obiectivele economice ale întreprinderii în
condiţiile pieţei concurenţiale 60
3.2.2. Mecanismele implicate în funcţionarea relaţiei întreprindere-piaţă 63
CAP. IV Priorităţi manageriale în fundamentarea
şi implementarea strategiilor economice ale firmei 67
4.1. Importanţa strategiilor economice pentru activitatea firmei 67
4.1.1. Definirea conceptelor de strategie economică şi politică economică 68
4.1.2. Tipologia strategiilor economice 68
4.2. Politici şi strategii în contextul economic actual 70
4.2.1. Elaborarea strategiei economice a întreprinderii… 70
4.2.2. Elaborarea planului economic al întreprinderii… 72
CAP. V Propuneri pentru dezvoltarea viabilă a firmei 75
CONCLUZII 77
BIBLIOGRAFIE 78
ANEXE 80

Extras din document

CAP. I COMPETIŢIE ŞI COMPETITIVITATE LA NIVEL MICROECONOMIC

1.1. Rolul competiţiei în contextul economic actual

Concurenţa reprezintă confruntarea deschisă a agenţilor economici în cadrul căreia fiecare urmăreşte să-şi atragă clientela consumatoare, să-şi stimuleze vânzarea şi menţinerea pe piaţă a produsului, prin preţuri mai convenabile, prin calitatea mai bună a produselor şi serviciilor, prin reclamă, în vederea obţinerii de profituri cât mai mari.1

Instrumentele luptei de concurenţă sunt atât de natură economică cât şi extraeconomică. Unele dintre acestea pot fi legale, altele nelegale. Printre instrumentele economice, sunt:

- reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurenţilor;

- reducerea preţurilor de vânzare;

- ridicarea calitaţii bunurilor materiale şi a serviciilor;

- acordarea unor facilităţi clinţilor etc.

Printre instrumentele extraeconomice amintim:

- furnizarea de informaţii generale pentru toţi clienţii;

- sponsorizarea unor acţiuni sociale de interes local şi naţional;

- exercitarea de presiuni morale;

- specularea cu promptitudine a unor situaţii critice (războaie, crize).2

Concurenţa poate fi structurată după mai multe criterii, astfel:

În funcţie de subiecţii cererii şi ai ofertei:

- concurenţa între producători;

- concurenţa între cumpărători.

În funcţie de comportamentul agenţilor economici faţă de reglementările în vigoare:

- concurenţa loială (corectă);

- concurenţ neloială.

În funcţie de posibilitatea satisfacerii intereselor agenţilor economici:

- concurenţa perfectă;

- concurenţa imperfectă.

Concurenţa loială se caracterizează prin folosirea nediscriminatorie de către vânzători a unora dintre instrumentele economice amintite, în condiţiile accesului liber pe piaţă şi ale deplinei posibilităţi de cunoaştere a mijloacelor de reglementare a relaţiilor de vânzare-cumpărare.3 Concurenţa loială se manifestă în limita uzanţelor comerciale oneste. Concurenţa loială îndeplineşte următoarele funcţii:

- funcţia de garanţie a economiei de piaţă;

- funcţia de facilitare a liberei circulaţii;

- funcţia de stimulare a iniţiativei participanţilor la activitatea de comerţ internaţional.

1. L. Enache, Ghe. Gorincu, C. Lazăr, Teorie economică generală, Editura Economică, Bucureşti 1993, p. 36

2. A. Stoica, E. Tănăsescu, Economie politică-Microeconomie-, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”, Galaţi 2002, p. 45

3. Monica Duduian, Economie, Editura All Beck, Bucureşti 2005, p. 76

Concurenţa neloială constă în marirea artificilă a propriilor produse, acordarea de stimulente deosebite clienţilor, utilizarea unor mijloace extraeconomice de pătrundere şi menţinere pe piaţă etc.4

Piaţa cu concurenţa perfectă este acel tip de piaţă pe care se satisfac cel mai bine interesele vanzătorilor si cumpărătorilor şi care prezintă simultan următoarele trăsături:

- Atomicitatea cererii şi ofertei, care exprimă existenţa multor vânzători si cumpărători de putere economică egală sau apropriată, astfel încât nici unul dintre ei nu poate influenţa preţul în mod hotărâtor;

- Omogenitatea produselor, bunurile şi serviciile sunt substituite perfect;

- Intrarea şi ieşirea pe piaţă sunt libere, adica o firmă poate intra pe piaţă dacă preţul este superior costului său de producţie;

- Transparenţa perfectă a pieţei, care arată că pe piaţa cu concurenţă perfectă cumparatorii si vanzătorii dispun de o cuoaştere deplină a cererii şi a ofertei;

- Mobilitatea perfectă a factorilor de producţie, exprimă inexistenţa obstacolelor în procesul achiziţionării de factori de producţie în condiţiile în care firmele vor să îşi dezvolte activitatea.

Pe piaţa cu concurenţă perfectă produsele pot fi uşor substituite şi cumpărate la cel mai bun preţ, care satisface atât interesele vânzătorilor cât şi ale cumpărătorilor. Dacă una din trăsăturile concurenţei perfecte lipseşte atunci piaţa devine imperfectă. Acest model este, în cele mai multe cazuri o aproximaţie distantă a pieţelor reale, cu o posibilă excepţie a anumitor pieţe largi. În general există puţine pieţe perfect concurenţiale, dacă oricare dintre condiţiile de mai sus se aplică pieţelor reale. de exemplu, firmele nu vor avea niciodată informaţii complete unele despre celelalte şi vor exista întotdeauna anumite costuri de tranzacţie. Într-o piaţă perfect concurenţială va exista o eficienţă productivă şi o eficienţă alocativă.

Eficienţa productivă apare atunci când firma produce în punctul cel mai de jos de pe curba costurilor medii totale*, însemnând că bunurile nu se pot produce în nici un fel mai ieftin.

Eficienţa alocativă apare atunci când preţul este egal cu costurile marginale, iar bunul este pus la dispoziţia consumatorului, la cel mai mic preţ posibil. Acest lucru este posibil numai atunci când există concurenţă perfectă.

Spre deosebire de monopol sau oligopol, unei firme îi este imposibil să obţină un profit anormal în condiţiile concurenţei perfecte, pe termen lung, mai precis, o firmă nu poate câştiga mai mulţi bani decât este necesar pentru a-şi acoperi pierderile. Dacă o firmă înregistrează profituri anormale pe termen scurt, aceasta se va comporta „ca un trăgaci“ pentru ca alte firme să nu intre pe piaţă.

Se spune că agricultura, cu un număr mare de ofertanţi, o cerere relativ inelastică şi produse aproape perfect substituibile**, este o aproximare a modelului concurenţei perfecte. Acest lucru poate fi adevărat în anumite locuri şi perioade istorice, dar nu este adevărat în cazul economiilor moderne. De exemplu, pe piaţa globală a agriculturii, agricultorilor europeni sau americani li se oferă subvenţii, iar aceştia îşi exportă produsele la preţuri de dumping, preţuri sub costurile de producţie. Orice formă de intervenţie guvernamentală, cum ar fi subvenţiile, deformează piaţa, ceea ce duce la dispariţia concurenţei perfecte.5

Fisiere in arhiva (4):

  • Impactul Mediului Competitiv asupra Perspectivelor de Piata ale Firmei - Studiu de Caz Realizat la SC Upetrom-1 mai SA Ploiesti
    • ANEXE.doc
    • prima pag+cuprins.doc
    • upetrom.doc
    • ~$petrom.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR