Impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei României

La începutul anului 2020, în China a izbucnit una dintre cele mai mari pandemii a istoriei contemporane. La scurt timp de la apariție, virusul COVID-19, a ajuns sa facă victime pe tot globul devenind o pandemie globala. În martie 2020, Organizația Mondiala a Sănătății a sugerat instaurarea carantinei. La momentul scrierii acestei lucrări, statutul pandemiei încă este valabil. Cu aceasta ocazie îmi propun sa descopăr care sunt efectele acestui fenomen global în prima jumătate a anului 2020. Obiectul studiului este Romania.

Inflația

Fostul președinte american Ronald Reagan spunea „Inflația este la fel de violentă precum un tâlhar, la fel de înspăimântătoare precum un hoț armat și la fel de letală precum un asasin plătit”. Inflația poate fi descrisa ca fiind un dezechilibru major din economia unei tari și are ca efect majorarea generala a preturilor a unui spectru mare de produse și servicii. O data cu acest fenomen, puterea de cumpărare a monedei locale scade, adică oamenii vor putea cumpăra mai puține lucruri sau servicii cu aceeași bani. Inflația este cuantificata prin termenul cunoscut drept ‘Rata inflației’, aceasta reprezintă raportul dintre creșterea procentuala a inflației pe un anume interval de timp. În zona euro, inflația este calculata după indicele IAPC (indice armonizat al preturilor de consum). Acest indice are ca rol standardizarea calculului inflației în toate statele membre ale UE. Scopul acestuia este de a reduce indicele IAPC la sub 2% pe an.

Cauze: Una dintre cauzele declanșatoare a creșterii inflației sunt cumpărătorii care prin dorința mare de a cumpăra servicii și bunuri, cresc cererea pe piața, raportul dintre cerere și oferta scade, prin urmare bunurile sau serviciile vor deveni mai scumpe. O alta cauza populara este creșterea costurilor de producție. Prin aceasta creștere, se declanșează o reacție în lanț care duce la creșterea prețului produsului sau serviciului.

Conform graficului din dreapta, în luna mai 2019, rata de inflație medie în Uniunea Europeana este de 1.6%. Putem observa ca se încadrează sub tar getul propus de 2% și mai puțin de jumătate din țările membre depășesc 2%. Maximul se înregistrează în Romania, unde inflația este aproape triplă fata de media europeana.

Conform graficului de mai sus putem observa scăderi semnificative ale inflației în ultimul an, media europeana fiind în jur de 1%. Putem înțelege din acest grafic ca deși în ultimele doua luni a perioadei descrise în grafic, UE a fost în carantina generala, inflația nu a avut de suferit și și-a păstrat o valoare sub standardul stabilit la nivel european. Romania a înregistrat un progres foarte bun ajungând la o valoare mult mai apropiata fata de media europeana în comparație cu anul trecut, scăzând rata inflației de la 4.4% la 2,2%. De asemenea putem deduce ca scăderea inflației a fost o tendința respectata de toate statele membre, dar cu toate acestea, Romania si-a pierdut poziția de lider si a fost depășita de Ungaria, Polonia si Cehia, ceea ce denota un progres foarte bun pentru tara noastră.