Impactul procesului de integrare economică asupra economiei nord-americane

Cap.1. Introducere

- Regionalizarea în America de Nord

Regionalizarea poate fi definită în mai multe moduri de aceea fiecare critic are propria explicație. Astrud Jilberto definește regionalizarea ca fiind un proces de integrare la nivelul unei regiuni, Jagdish Bhagwati definea regionalismul ca reprezentând încheierea de aranjamente comerciale preferențiale între un anumit număr de state, iar Thompson ca semnificând procesul care alătură state sau regiuni pe baza aproprierii lor geografice, din cauza avantajelor legate de economiile în ceea ce privește transportul și costul informațiilor sau din cauza unor probleme de securitate sau mediu.

Integrarea economică regională nu este un fenomen nou. Îl întâlnim în cazul constituiri uniunilor vamale, ca urmare a voinței publice de a aboli taxele și tarifele vamale și de a crea state naționale. Acest curent a apărut la sfârțitul secolului XVIII, care a continuat să evolueze până în prezent, și este împărțit în 2 valuri de regionalizare.

Un prim val de regionalizare a comerțului internațional a debutat la începutul anilor 1960 în Europa, prin crearea Comunităților Europene, și a continuat în Africa, America Centrală și de Sud, în Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu. Acest val de regionalizare a pus accentul pe liberalizarea și dinamizarea schimburilor comerciale intrazonale, între țări cu nivel apropiat de dezvoltare, proces ce va continua și la nivelul anilor 1960.

Al doilea val de regionalizare a început la mijlocul anilor 1980, când SUA a lansat proiectul de creare a unei zone de liber schimb la nivel nord-american. Acordul Nord American de Comerț Liber (NAFTA – North American Free Trade Agreement), reunind SUA, Canada și Mexic a devenit o realitate cu potențial considerabil.

În prezent se manifestă o nouă formă de regionalism, regionalismul deschis sau noul regionalism, care încearcă să găsească cele mai adecvate soluții la problemele de fond ale comerțului internațional contemporan. Este vorba mai exact de de necesitatea de a compatibiliza aranjamentele comerciale preferențiale, în cadrul cărora se derulează peste 60% din comerțul mondial, cu normele sistemului comercial multilateral gestionat de Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Noul val de regionalizare are în vedere mai puțin câștigurile din crearea sau deturnarea de comerț și mai mult aspectele legate de economiile de scară, diferențierea produselor, câștigurile de eficiență, coordonarea politicilor. Se pune un accent din ce în ce mai mare pe rolul investițiilor străine în evoluția integrării regionale, a globalizării și liberalizării comerțului, cu scopul final de a crea zone de liber schimb. Aceste zone sunt privite ca modalități de realizare a competitivității globale în comerț.

- Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii reprezintă o țară imensă de explorat, cu 50 de state din care să alegi, cuprinsă de două oceane și acoperind un teren incredibil de variat.

De cinci secole, de când “Lumea Nouă” a fost descoperită de Cristofor Columb, oameni din toate colțurile lumii au venit aici în căutarea “Visului American”. Aceștia au creat cea mai bogată, cea mai puternică țară din lume și o contopire fascinantă de culturi și tradiții.

Statele Unite ale Americii, care acoperă partea centrală a Americii de Nord, s-a dezvoltat din coloniile britanice care s-au stabilit în America în prima jumătate a secolului al 17-lea. Statele Unite reprezintă un amestec extraordinar de diferite culturi și tradiții, diferite forme de relief și variații în climat pot fi văzute în SUA.

O dată cu cel de-al doilea război mondial SUA devine cel mai puternic și mai impunător stat din lume. Influența americană s-a făcut simțită pe întreg global și nu numai din punct de vedere economic. Din 1985 SUA a înregistrat, în principal, o creștere econnomică, până când a izbucnit criza din 2008.

Această criză a fost declanșată de către băncile de creditare din America, iar efectele negative ale acesteia s-au făcut resimțite nu numai în America ci și în întreaga lume. Printre efectele negative înregistrate se numără scăderea puterii de cumpărare, creșterea datoriei publice și creșterea inflației, respectiv și a șomajului. După cum se poate observa în fig. 1 PIB a scăzut dramatic pe parcursul a 4 trimestre, atingând chiar valoarea de -8,7% în trimestrul 2 din 2009.