Importanța infrastrucurii pentru dezvoltarea regională

I.DEZVOLTAREA REGIONALA IN ROMANIA IN CONTEXTUL DEZVOLTARII REGIONALE EUROPENE

Din perspective sistemului European, Romaina se inscrie in Zona Central Europeana Danubiana si Adriatica. Prin pozitia geografica si prin caracteristicile fizico-geografice importante (iesire la Marea Neagra, prezenta catenei Carpatice si a fluviului Dunarea), Romania a fost si este permanent expusa unor interferente naturale si culturale de mare valoare, de talie europeana.

Aceste interferente impun abordarea dezvoltarii Romaniei in contextual spatial european in care se inscrie, o abordare regionala nu numai din punct de vedere economic, ci si spatial, teritorial si corelarea tuturor strategiilor de dezvoltare regionala cu politicile europene de dezvoltare spatiala.

In vederea atingerii celor doua directii majore ale politicii regionale comunitare: de prevenire supraconcentrarilor in regiunile puternic dezvoltate si a utilizarii insuficiente a resurselor in regiunile ramase in urma(considerand ca dimensiunea dezechilibrelor regionale nu difera semnificativ fata de unele tari din Uniunea Europeana cu un nivel de dezvoltare mult mai ridicat), si in Romania a fost adoptata o politica de dezvoltare regionala.

Primul pas pentru promovarea unei astfel de politici l-a constituit alinierea la structurile considerate eficiente la nivelul U.E. pentru implementarea masurilor de politica regionala. Unitatile administrative de dimensiunea judetelor nu sunt considerate eficiente pentru proiectarea si implementarea masurilor de politica regionala, motiv pentru care, in procesul aderarii tarii la U.E., a intrat in preocuparile cercetatorilor si guvernantilor necesitatea crearii si in Romania a cadrelor teritoriale concordante cu cele ale Statelor Membre, in vederea implementarii unor masuri de politica regionala. Nivelul optim al acestor structuri teritoriale se considera a fi cele corespunzatoare nivelului NUTS II in Nomenclatorul Unitatilor Statistice Teritoriale (NUTS) ale EUROSTAT. Acest nivel territorial NUTS II este cadrul de concepere, implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionala si a programelor de coeziune economica si sociala, constituind totodata cadrul de culegere a datelor statistice specifice, in conformitate cu reglementarile EUROSTAT.

In baza Legii 151/1998, la sfarsitul anului 1998, s-au constituit, prin asocierea liber consimtita a judetelor si a Municipiului Bucuresti, 8 Regiuni de Dezvoltare corespunzatoare nivelului statistic NUTS II. Stabilite pe o baza voluntara, ele nu au statut de unitati administrative dar reprezinta unitati teritoriale sufficient de mari pentru a constitui o baza pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare regionale, permitand utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane.

Regiunea de Dezvoltare reprezinta:

- o zona care cuprinde teritoriile mai multor judete constituite in baza unor conventii inchoate intre reprezentantii Consiliilor Judetene;

- Cadrul de elaborare, implementare si evaluare a politicilor de dezvoltare regionala, precum si de culegere a datelor statistice specifice, in conformitate cu reglementarile EUROSTAT pentru nivelul doi de clasificare teritoriala NUTS 2;

Impartirea teritoriala a Romaniei in regiuni de dezvoltare isi are originile in argumentarea adusa in Carta Verde a Dezvoltarii Regionale publicata in martie 1997. Aceasta se referea la faptul ca impartirea administrativ teritoriala a tarii in 41 de judete nu reprezinta un cadru adecvat pentru implementarea unei politici regionale. Se propunea in aceasta Carta gruparea judetelor cu caracteristici complementare si avand relatii functionale in domeniul infrastructurii de comunicatii si al relatiilor inter-umane in cele 8 macro-regiuni.

Limitele macroregiunilor au fost stabilite pe criteriile de functionalitate, in masura in care judetele componente au putut fi legate intre ele mai mult decat cu alte judete, prin retele de comunicatie, fluxuri de bunuri si populatie, precum si prin activitati economice complementare. Se adauga la acest criteriu al functionalitatii si similaritatea social-eonomica a judetelor, dar si aspectele functionalitatii prezente si viitoare. Astfel, judetele au fost grupate pe regiuni de dezvoltare, prin asociere voluntara dupa cum urmeaza: