Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic

Proiect
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 61 în total
Cuvinte : 23302
Mărime: 528.41KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nicoleta Avram
INCERTITUDINEA ŞI JOCURILE ÎN COMPORTAMENTUL ECONOMIC

Cuprins

CUPRINS 1

INTRODUCERE 2

CAP. 1. FUNDAMENTELE ECONOMIEI RISCULUI

1.1 Concept Risc - Incertitudine 4

1.2 Economia informaţiei 7

1.3 Probleme decizionale în condiţii de incertitudine 11

CAP. 2. TEORIA JOCURILOR ŞI STRATEGII DE COOPERARE

2.1. Conceptul de joc 15

2.2. Clasificarea jocurilor 18

2.3. Echilibrul Nash. Dilema Prizonierului 23

2.4. Strategii de cooperare la nivelul firmei 27

CAP. 3. STRUCTURI DE PIATĂ ŞI TEORIA JOCURILOR

3.1 Structuri de piaţă şi jocurile economice 31

3.2 Jocul de concurenţă perfectă 32

3.3 Jocul de concurenţă imperfectă 34

3.4 Jocul de oligopol 37

CAP. 4. STUDIU DE CAZ : Riscul de faliment la firma “SC Cottontex SRL”

4.1 Riscul de faliment : concepte şi metode de analiză 40

4.2 Riscul de faliment la “SC Cottontex SRL” 50

ANEXE 53

CONCLUZII 57

BIBLIOGRAFIE 59

Extras din document

INTRODUCERE

În condiţii de certitudine, anticipaţiile unui producător privind rezultatele deciziei sale de alegere a combinării factorilor de producţie sunt singulare. Producătorul anticipează cu exactitate ce producţie va obţine, care vor fi încasările, costurile şi profitul. Analog, deciziile unui consumator se asociază, în condiţii de certitudine, unor anticipaţii singulare privind venitul disponibil şi utilitatea corespunzătoare diferitelor costuri de bunuri şi servicii. Termenul de certitudine se foloseşte şi pentru situaţiile în care anticipaţiile nu au o singură valoare, dar se plasează într-un interval îngust.

Incertitudinea se referă la situaţiile în care anticipaţiile iau forma unor rezultate posibile care se plasează într-un interval semnificativ.

Certitudinea nu trece însa testul realităţii. Deciziile se iau întotdeauna în condiţii de incertitudine. Din cauza incertitudinii tehnologice, producătorii nu pot să anticipeze cu exactitate producţia care corespunde unei anumite combinări a factorilor de producţie. Atât producătorii, cât şi consumatorii se confruntă cu incertitudinea schimbării condiţiilor pieţei. În general, anticipaţiile privind rezultatele deciziilor nu au o singură valoare. Probabilităţile rezultatelor posibile pot fi obiective sau subiective.

Conform primelor abordări, riscul se limitează la situaţiile în care se pot identifica probabilităţi obiective pentru rezultatele posibile. Aceleaşi abordări susţin că incertitudinea descrie situaţiile în care identificarea probabilităţilor obiective este imposibilă. Se recunoaşte imposibilitatea asocierii unor probabilităţi obiective la rezultatele posibile ale deciziilor economice. Din această perspectivă, concluzia primelor abordări este că deciziile economice sunt supuse incertitudinii, şi nu riscului.

Studiind conflictele, economiştii au evidenţiat avantajele sau dezavantajele unui proces de negociere bazat pe diverse strategii cum sunt cele câştig-pierdere, câştig-câştig sau pierdere-pierdere. S-a demonstrat că o strategie bazată pe cooperare este mai avantajoasă decât exacerbarea conflictului. De aici n-a fost decât un pas spre a modela jocuri cu diverse strategii (jocuri cu informaţii incomplete, pure, bazate pe coaliţii etc.).

Teoria jocurilor este o ramură relativ nouă a microeconomiei, dezvoltată în ultimii 60 de ani, la mijlocul secolului al XX-lea, care a condus la viziuni cu totul noi şi a permis totodată cercetătorilor să analizeze subiectul cu rigoare matematică.

Bazele teoriei jocurilor au fost introduse în lucrarea lui John von Neumann şi Oscar Morgenstern, “The Theory of Games and Economic Behaviour” (Teoria jocurilor şi comportamentul economic), publicată în 1944. Aceştia au definit jocul ca “orice interactiune între diverşi agenti, guvernată de un set de reguli specifice care stabilesc mutările posibile ale fiecărui participant şi câştigurile pentru fiecare combinaţie de mutări”. Această descriere se poate aplica aproape oricărui fenomen social. Astfel, oamenii realizează că rezultatul acţiunilor lor depinde nu numai de acestea, dar şi de acţiunile celorlalţi participanţi la acea interacţiune. De la comportamentul în trafic până la decizii de producţie şi de la războiul preţurilor la decizia de a avea copii, totul părea că va fi analizat ştiinţific cu ajutorul teoriei jocurilor. Deşi nu a satisfăcut toate aceste aşteptări, teoria jocurilor şi-a găsit numeroase aplicaţii în domeniul ştiinţelor sociale, inclusiv, sau, poate, mai ales în domeniul economiei.

Teoria jocurilor se bazează pe echilibrul valabil în orice sistem economic. Anume, că suma tuturor pierderilor este egală cu suma tuturor câştigurilor. Fiecare participant depinde de decizia pe care o iau toţi ceilalţi jucători. Astfel, trebuie să se ţină cont de posibilele decizii ale celorlalţi. Cei care au dezvoltat “teoria jocului” au ajuns să identifice trei principii de bază: să nu ataci primul, să răspunzi la prima provocare şi să o ierţi pe a doua.

CAP.1 FUNDAMENTELE ECONOMIEI RISCULUI

1.1 Concept Risc - Incertitudine

Viaţa este ea însăşi o incertitudine în condiţiile în care o eroare sau o pierdere poate fi compesată prin câştiguri. Atunci când ne confruntăm cu o situaţie de incertitudine nu ne este indiferent dacă ea poate fi măsurată sau nu. În general indivizii riscă uşor o sumă mică de bani în speranţa unui câştig important chiar dacă probabilitatea câştigului este inferioară, ei refuză să aleagă o şansă mică de pierdere a unei sume importante pentru un câştig scăzut. Între anii ´20 şi ´30 se pun bazele economiei riscului. Frank Knight (1921) stabileşte o distincţie clară între risc si incertitudine, realizând o analiză modernă a economiei riscului. Astfel, riscul reprezintă o situaţie în care un individ asimilează probabilităţi de realizare a unui eveniment iar în incertitudine acest lucru nu este posibil. J.M. Keynes (1921) realizează o analiză critică cunoaşterii obiective în care probabilitatea de realizare a unui eveniment în viitor nu poate rezulta din manifestarea lui în trecut fără ca circumstanţele să fie identice. Shackle (1949) porneşte de la studiul făcut de Keynes arătând că riscul desemnează o incertitudine care este probabilă de a fi realizată. Cu alte cuvinte riscul desemnează evaluarea unei situaţii incerte iar incertitudinea apare ca o judecată reală a acestei evaluări. În acest sens există trei componente care caracterizează cunoaşterea în domeniul incertitudinii :

- măsurarea riscului şi raţionamentul decidentului asupra acestei măsuri constitue două operaţii diferite care sunt ireductibile una la alta; riscul şi incertitudinea nu sunt deloc noţiuni exclusive, ele fiind complementare;

- măsurarea riscului precum şi încrederea acordată de decident poate să facă obiectul unei măsurări în termeni de probabilitate;

- dacă decidentul formulează un raţionament asupra măsurarii riscului, acest raţionament poate constitui la rândul lui obiectul unei estimări şi astfel tot aşa până la infinit.

Preview document

Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 1
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 2
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 3
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 4
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 5
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 6
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 7
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 8
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 9
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 10
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 11
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 12
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 13
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 14
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 15
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 16
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 17
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 18
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 19
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 20
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 21
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 22
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 23
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 24
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 25
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 26
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 27
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 28
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 29
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 30
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 31
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 32
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 33
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 34
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 35
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 36
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 37
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 38
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 39
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 40
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 41
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 42
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 43
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 44
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 45
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 46
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 47
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 48
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 49
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 50
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 51
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 52
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 53
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 54
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 55
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 56
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 57
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 58
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 59
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 60
Incertitudinea și Jocurile în Comportamentul Economic - Pagina 61

Conținut arhivă zip

  • Incertitudinea si Jocurile in Comportamentul Economic.doc

Alții au mai descărcat și

Piața cu Concurență de Oligopol

INTRODUCERE Monopolul şi concurenţa perfectă sunt două forme extreme de piaţă, în analiza tradiţională. Între aceste două forme se găsesc alte...

Politici Concurențiale în Uniunea Europeană

I. INTRODUCERE Principiile Tratatului Uniunii Europene stipuleaza ca statele membre ale comunitatii Europene vor adopta o politica economica...

Organizarea Internă a unei Bănci

Introducere Bancile au luat fiinta cu multe secole în urma. Initial, activitatile acestora se limitau la pastrarea valorilor mobiliare ce le erau...

Oligopolul pe Piata Autoturismelor

Introducere Producţia, piaţa şi concurenţa în domeniul autoturismelor din România se află înca de la începuturile lor sub influenţa exigenţelor...

Teoria Jocurilor

Introducere in teoria jocurilor Teoria jocurilor este o ramură relativ nouă a microeconomiei dezvoltată în ultimii 60 de ani. Ea a apărut o data...

Decizii în condiții de risc

Capitolul 1. Consideraţii generale privind analiza riscului întreprinderii Orice activitate economică se desfăşoară în condiţii de risc, aceste...

Înțelegerile Tip Cartel

CARTELUL – intelegere formala de cooperare intre mai multe companii, pe o piata oligopolista, prin care se convin procedurile in privinta unor...

Strategia Firmei Petrom

Capitolul 1 - Strategii contemporane – rol si importanta 1.1.Definirea strategiei În literatura de specialitate se dau numeroase definitii...

Te-ar putea interesa și

Aplicații ale teoriei jocurilor în negocierea internațională

INTRODUCERE Alegerea acestei teme a fost în primul rând motivată de ceea ce se întâmplă în jurul nostru la nivel internaţional. Secolul al XX-lea...

Adoptarea Deciziilor în Condiții de Risc

1.Decizia – elemente teorerice DECIZIA poate fi definită ca un proces raţional de alegere a unei soluţii, a unei linii de acţiune dintr-un numar...

Abodarea deciziilor în situații de risc

Situaţiile de decizie în care şansele (sau probabilităţile) de apariţie a fiecărei stări a naturii sunt cunoscute sau pot fi estimate sunt numite...

Abordarea deciziilor în condiții de risc

Agenţii economici acţionează într-un mediu economic caracterizat printr-o continuă schimbare, informaţiile de care dispun asupra mediului fiind...

Abordări teoretice ale procesului decizional - studiu de caz

Procesul decizional Realizarea obiectivelor asumate de managementul fiecărei unităţi economice în condiţiile accentuării caracterului de limită a...

Conceptul de Risc și Tipologia Riscurilor Financiare

Cap. I Conceptul de risc şi semnificaţiile sale În condiţiile în care firmele se confruntă zilnic cu o multitudine de surse şi factori de risc,...

Modele de Jocuri în Negocierea Internațională

Ceea ce economistii numesc teoria jocurilor, psihologii numesc teoria situatiilor sociale, o descriere destul de exacta si simplificata a...

Subsistemul Decizional

Realizarea obiectivelor asumate de managementul fiecarei unitati economice in conditiile accentuarii caracterului de limita a unui numar tot mai...

Ai nevoie de altceva?