Indicatori de Influență Asupra Populației României în Perioada 2000-2013

1. Introducere

Econometria a apărut ca știință în secolul XX, chiar dacă unele noțiuni au fost formulate la sfârșitul secolului XIX. Nașterea ei este legată de înființarea în 1933 a Societății de Econometrie și publicarea revistei ,,Econometrica” unde regăsim prima definiție a econometriei formulată de R. Frisch: ,,Experiența a arătat că fiecare din următoarele trei puncte de vedere, al statisticii, al teoriei economice și al matematicii, este o condiție necesară, dar nu și suficientă, pentru o înțelegere efectivă a realităților cantitative din economia modernă; unificarea lor este aceea care asigura eficiență. Econometria este tocmai această unificare.” Analiza de regresie studiază dependența dintre o variabilă dependentă (y) și una sau mai multe variabile independente (x) cu scopul de a estima și a previziona valoarea medie a variabilei dependente, cunoscându-se valorile fixate ale variabilelor independente. Variabila dependentă mai este denumită și variabilă endogenă, rezultativă sau efect, iar variabila independentă se mai numește exogenă, factorială sau cauză. Regresia arată modul în care o variabilă este dependentă de una sau mai multe variabile. Funcţia de regresie stă la baza efectuării a numeroase analize micro sau macroeconomice. Modelul liniar de regresie presupune identificarea variabilelor pentru definirea modelului şi precizarea variabilei reziduale - contextul în care este utilizat modelul de regresie. Pentru analiza datelor seriilor cronologice (de timp) se utilizează o funcţie temporală care, în esenţă, este tot de regresie, cu o variabilă de timp (t).

Forma generală:

yt = a0 + a1·xt + εt

unde:

yt - variabila de explicat;

xt - variabila explicativă;

a0 , a1 - parametrii modelului;

εt - eroarea de specificare.

Metoda celor mai mici pătrate este o metodă matematică de a obține o soluție a unui sistem de ecuații supradeterminat, adică care are mai multe ecuații decât necunoscute. Cele mai mici pătrate înseamnă că soluția obținută minimizează suma pătratelor abaterilor față de valorile ecuațiilor. Metoda celor mai mici pătrate a fost elaborată pentru prima dată de către matematicianul german Carl Friedrich Gauss și este una din cele mai des utilizate metode de estimare a ecuațiilor de regresie a sondajelor statistice.

2. Fundamentare teoretică

Modelul din lucrare are drept scop explicarea unei mărimi ce caracterizează situaţia actuală a populaţiei României, care intră sub incidenţa unor indicatori importanţi precum rata inflației, respectiv venitul național brut (ca pondere în PIB). Economia țării este supusă fluctuaţiilor ciclice și anume creştere economică, recesiune. Mediul economic este supus adesea unor riscuri care ar putea afecta analiza, întrucât în cazul producerii unei crize economice populația este supusă diminuării pe seama creşterii numărului de şomeri şi a reducerii salariului mediu lunar, ce determină scăderea venitului național brut și creșterea ratei inflaței, eveniment ce s-a produs odată cu declanșarea crizei economice din 2008. Astfel, acest lucru determină ca, cetățenii României să aleagă migrarea către alte state în căutarea unui loc de muncă.

Populația României se află într-o scădere continuă datorită unor factori istorici precum trecerea în 1989 de la comunism la democrație, factori economici precum declanșarea crizei economice, factori demografici precum sporul natural care este negativ și este de așteptat ca populația să înregistreze o scădere lentă ca urmare a acestuia. O mare parte din locuitorii României decid să plece în alte țări și datorită sistemelor de sănătate, învățământ, securitate, care sunt nesatisfăcătoare. Inflația este procesul de creștere semnificativă și persistentă a nivelului prețurilor. Inflația reprezintă acea stare de dezechilibru economic în care masa monetară existentă în economie depășeste necesarul real de monedă, ducând la creșterea generalizată a prețurilor și la scăderea puterii de cumpărare a banilor. Procesul inflaționist are o istorie îndelungată și s-a manifestat de-a lungul timpului cu intensități diferite și cu schimbări de sens. Pe termen lung inflația este prezentă în orice economie. Fenomenul nu poate fi controlat în totalitate, și în același timp nu este dezavantajos pentru toată lumea. Cei care anticipează corect evoluția inflației pot găsi mereu metode de a se îmbogăți, în detrimentul celor care nu o pot anticipa. Emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii atrage după sine un ”surplus de cerere” și, ca urmare, creșterea ansamblului prețurilor. Inflația ca stare de dezechilibru economic este preponderent negativă, având numeroase consecințe asupra populației, agenților economici și asupra mersului de ansamblu al economiei. Venitul național brut (ca pondere în PIB) este egal cu produsul intern brut diminuat cu veniturile primare vărsate de unităţile rezidente către unităţile nerezidente şi mărit cu veniturile primare primite de la restul lumii de către unităţile rezidente. Conceptul de venit național brut (VNB) este identic cu cel de produs naţional brut (PNB) care a fost utilizat până acum în contabilitatea naţională. Scopul este de a măsura veniturile naţionale generate atât în interiorul ţării, cât şi în afara sa. Acesta se calculează ca raport între VNB și PIB înmulţit cu 100 (VNB% = VNB/PIB*100). Determinarea VNB reprezintă o cerinţă şi o etapă importantă în evaluarea capacităţii sau necesarului de finanţare al unei economii, care se realizează prin intermediul venitului disponibil brut (VDB). Prognoza venitului naţional brut pe termen mediu, bazată pe evoluţia anterioară, precum şi pe estimările exogene ale produsului intern brut şi balanţei veniturilor, evidenţiază o mare constanță în creşterea reală şi nominală a acestuia, în condiţiile unei uşoare reduceri a ponderii veniturilor nete negative.