Înființarea unui departament de relații publice la firma Angst RO SA

Capitolul I. Prezentare generală a SC Angst-Ro S.A.

1.1. Aspecte teoretice privind managementul firmei

1.1.1.Mediul ambiant al întreprinderii româneşti

Schimbarea regimului comunist din România, în urma Revoluţiei din decembrie 1989, coroborată cu desfiinţarea CAER-ului şi cu deficienţele imanente doctrinei politice comuniste reflectate şi în viaţa economică au dus la căderea producţiei industriale, pierderea unor pieţe de desfacere, dezechilibre macroeconomice reflectate în scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, a nivelului de trai. Astfel, România intra în ultimul deceniu al mileniului al doilea cu un handicap datorat a 45 de ani de noapte comunistă. In aceste condiţii România îşi îndreaptă privirile spre lumea civilizată a Europei, spre UE.

În ianuarie 1990, România a cunoscut UE de drept şi a acreditat şi un ambasador la Bruxelles. În aceeaşi perioadă au loc negocieri bilaterale între România şi UE pentru semnarea primului acord comercial şi de cooperare economică cu UE care a intrat în vigoare la 01.05.1991. Tot în 1991 au început negocierile pentru semnarea unui acord european de asociere a României la UE care s-au încheiat în februarie 1993 când a fost semnat Acordul de asociere care a intrat în vigoare din februarie 1995.

Acest acord prevede crearea treptată a unei zone de comerţ liber între România şi UE printr-o reducere tarifară graduală care să permită circulaţia mărfurilor în ambele direcţii.

Datorită stadiilor diferite de dezvoltare a celor două părţi se introduce se introduce noţiunea de perioadă de tranziţie - de circa 10 ani - în decursul căreia România ca trece la adoptarea treptată a noilor condiţii concurenţiale în paralel cu desfiinţarea treptată a barierelor tarifare şi netarifare.

Prin acest acord, România, la sfârşitul perioadei de tranziţie, în perspectiva integrării în UE va trebui să facă faţă concurenţei produselor din UE concurenţa accentuată de desfiinţare barierelor tarifare şi netarifare.

O caracteristică a acestei perioade de tranziţie o constituie reforma economică care în mare trebuie să vizeze componentele:

- restructurarea proprietăţii constituie, fără îndoială, cea mai importantă componentă a reformei. Unul dintre neajunsurile majore ale sistemului comunist a fost limitarea (inexistenţa) proprietăţii individuale, oamenii muncii erau proprietarii şi producători ai întreprinderilor socialiste, proprietatea colectivă era preferată şi o sufoca pe cea individuală. Prin restructurarea proprietăţii trebuie să se pună accent pe proprietatea privată individuală aceasta fiind principalul motor al dezvoltării economice şi sociale care trebuie să fie garantată prin lege.

- retehnologizarea şi restructurarea activităţilor economice pentru majoritatea agenţilor economici din ţara noastră deoarece aceştia, într-o proporţie covârşitoare se confruntă, cu problema înlocuirii vechilor tehnici şi tehnologii uzate moral şi fizic cu altele noi şi competitive. Se pune problema restructurării unor activităţi care să facă faţă concurenţei veniturilor iar în cazul celor ne eficiente se poate renunţa la ele în urma unor analize bine fundamentate.

- adoptarea unui cadru juridic adecvat care să reglementeze unitar şi nediscriminatoriu funcţionarea tuturor agenţilor economici. Cadrul juridic trebuie armonizat cu cel al UE.

- crearea şi dezvoltarea pieţei de capital şi a pieţei financiare având ca rol asigurarea accesului de lichidităţi pentru firme, întâlnirea cererii de monedă cu oferta de monedă şi egalizarea acestora. Bursa de valori trebuie să devină un barometru al stării economice.

- eliminarea etatismului, statul trebuind să reglementeze activitatea economică prin intermediul propriilor pârghii economico-financiare: preţ, salarii, dobânzi, credit, impozite şi taxe.

1.1.2. Reacţia întreprinderii la mediu

Schimbărilor produse în cererea şi oferta de pe piaţă, în cultura muncii, în etica consumatorului şi în mediul juridic în care acţionează întreprinderea industrială exercită presiuni asupra activităţii acesteia.

1) Presiuni exercitate de schimbările produse în cererea şi oferta de pe piaţă Întreprinderea industrială îşi desfăşoară activitatea şi se dezvoltă într-o piaţă globală caracterizată prin câteva tendinţe generale ale cererii şi ofertei de bunuri. Astfel:

- există o concurenţă acerbă atât între întreprinderilor “consacrate” pe piaţă, cît şi între ele şi noul “val” al întreprinderilor, numărul întreprinderilor producătoare de produse similare crescând foarte mult.

- competiţia puternică dintre producători permite consumatorului să se orienteze spre produse de calitate şi la preţuri mici, cererea pentru produse de calitate slabă aflându-se în scădere.

- cererea de bunuri se schimbă cu o frecvenţă foarte mare. Se observă că o creştere a cererii pentru produse şi serviciile noi sau îmbunătăţite. Din acest punct de vedere întreprinderea industrială va trebui să înveţe să facă faţă unor schimbări continue.

- se constată o creştere a cererii pentru produse cu valoare adăugată mare, caracterizată prin performanţe ridicate, siguranţă ridicată în utilizarea lor, care măresc încrederea utilizatorilor. Preţul acestor produse se află în scădere datorită ofertei în creştere.