Inflația - dimensiuni și consecințe

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 54 în total
Cuvinte : 22406
Mărime: 4.58MB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Cuprins

Introducere . 4

I Conceptul şi formele inflaţiei. 6

1.1. Măsurarea inflaţiei. 7

1.2. Mărimea şi intensitatea inflaţiei. 8

1.3. Formele inflaţiei. 10

II Efectele economice şi sociale ale inflaţiei. 11

2.1. Efectele microeconomice ale inflaţiei. 12

2.1.1. Efectele preţului. 12

2.1.2. Efectele venitului. 13

2.1.3. Efectele prosperităţii. 13

2.1.4. Efectele tensiunii sociale. 14

2.2. Efectele macroeconomice ale inflaţiei. 15

2.2.1. Nesiguranţa generată de inflaţie. 15

2.2.2. Speculaţii generate de inflaţie. 15

2.2.3. Consecinţele inflaţiei anticipate. 16

III Politicile de combatere a inflaţiei. 19

3.1. Politici antiinflaţioniste. . 19

3.1.1. Politica bugetară antiinflaţionistă. 21

3.1.2. Politica monetară antiinflaţionistă. 23

3.1.3. Politici structurale antiinflaţioniste. 24

3.1.4. Politicile de luptă simultană împotriva inflaţiei şi şomajului. 26

3.1.5. Politica de investiţii şi de economii. 27

3.2. Politica de menţinere a preţurilor sub control. 27

3.3. Politica antiinflaţionistă a veniturilor şi preţurilor. 29

IV Evoluţia inflaţiei în România în 2010. 32

4.1. Evoluţia inflaţiei. 32

4.2. Evoluţii ale activităţii economice. 36

Bibliografie . 54

Extras din document

INTRODUCERE

Termen larg folosit pretutindeni, inflaţia continuă să rămână insuficient conturată. Procesul inflaţionist a apărut, este unananim acceptat acest punct de vedere, cu mult înainte ca ştiinţă economică. Fiind, înainte de toate un proces monetar, precizarea naturii inflaţiei se poate face în corelaţie cu formele istorice pe care le-au îmbrăcat banii.

Din punct de vedere etimologic, termenul de inflaţie provine de la latinescul „inflare”, care are semnificaţia de a se umfla în mod exagerat. Preluarea şi folosirea acestui termen în limbajul de specialitate al teoriei economice sunt pe deplin motivate, de la începutul manifestării sale şi până în zilele noastre, fenomenul denumit inflaţie, s-a caracterizat sub raportul conţinutului şi al formei de manifestare, printr-o creştere exagerată a preţurilor.

Deşi este foarte uşor perceptibilă, inflaţia reprezintă unul dintre fenomenele complexe, foarte greu de explicat şi încadrat în anumite graniţe fixe. Din acest motiv definiţia inflaţiei nu este una strictă, unanim acceptată de specialiştii economişti, ci ea se înscrie într-o gamă foarte variată, fiecare dintre cei care o definesc încercând să includă ceea ce este esenţial în conţinutul şi manifestarea procesului.

Inflaţia reprezintă unul dintre cele mai „nocive” fenomene economice care se manifestă în economiile contemporane. Totuşi, aceasta nu reprezintă un fenomen nou, manifestările ale ei fiind întâlnite încă din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, şi conşiderată drept o maladie cronică, greu de stăpânit. Tema inflaţiei a fost adesea pusă în discuţie de numeroşi specialişti (economişti şi nu numai), aceştia încercând sa definească fenomenul, să explice cauzele apariţiei inflaţiei, impactul acesteia asupra populaţiei şi agenţilor economici, formele sale de manifestare etc.

Iniţial s-a manifestat sub forma dezvoltării mascate a monedelor din metale preţioase, acest proces fiind cunoscut în prezent sub denumirea de inflaţie monetaro-bănească. Elementele definitorii ale acestei inflaţii sunt: separarea conţinutului nominal al monedelor metalice (mai mare) de conţinutul lor real (mai mic); transformarea existenţei - aur a monedei în aparenţă -aur; aglomerarea circulaţiei cu monede ieftine fără valoare deplină; scăderea puterei de cumpărare a monedelor falsificate.

Inflaţia banilor de hârtie convertibili în aur a fost cea de de-a 2-a formă de inflaţie. În perioada formării economiei de piaţă în Europa, tinerele state au fost preocupate de lichidarea haosului monetar specific epocii feudale târzii, haos ce atins cote înalte în sec. XVI-lea. S-a acţionat pentru sisteme băneşti stabile şi o circulaţie monetară sănătoasă (normală) acestea bazându-se pe etalonul aur. Când banii de hârtie înlocuiau realmente aurul monetar, mişcarea semnelor valorii oglindea legile circulaţiei banilor - aur cu valoare deplină. De altfel, acestea puteau fi convertiţi liber în aur. Corespunzător, cantitatea banilor de hârtie se limitau la aurul pe care aceşti bani îl reprezentau în circulaţie. În această situaţie, inflaţia nu putea să apară, ea nu avea baza de desfăşurare.

Dar, relativ repede, canalele circulaţiei băneşti au început să se aglomereze. Într-o anumită perioadă, acestea s-a datorat insuficienţei cantităţi de mărfuri aflate în circulaţie. Dacă banii de hârtie întreceau propria lor măsură (dacă ei depăşeau cantitatea monedelor de aur cu aceeaşi denumire ce ar fi trebui să circule), aceştia se discreditau în faţa agenţilor economici. Scăderea puterii de cumpărare a banilor aflaţi în circulaţie antrena creşterea preţurilor. Inflaţia de acest gen apărea atunci când cantitatea banilor de hârtie aflata în circulaţie o depăşea sensibil pe care rezultă din raportul dintre masa de aur monetar şi etalonul aur (o cantitate de aur ce era aşezată la baza unei unităţi băneşti).

Prăbuşirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflaţie -inflaţia banilor de hârtie neconvenabil în aur. Acum, existenţa funcţională a banilor de hârtie o absoarbe pe cea materială. Ca urmare, în condiţiile când singurile elemente de stabilitate şi normalitate monetară decurg din cursul forţat al banilor şi din încrederea populaţiei în buna lor funcţionare, inflaţia poate să apară ca un proces ce „iese” din cadrul normalului monetar, ce pune în evidenţă un excedent de bani.

În acest context, în lucrarea de faţă s-a urmărit atingerea celor mai importante probleme legate de inflaţie care au apărut în lucrările cu caracter economic, social, etc.

În primul capitol sunt prezentaţi principalii indicatori care ne ajută în determinarea nivelului inflaţiei: indicele preţurilor bunurilor de consum, indicele preţurilor producţiei industriale şi deflatorul PIB. Sunt evidenţiate sferele de cuprindere, nomenclatoarele utilizate pentru calculul indicilor preţurilor de consum al populaţiei şi indicele preţurilor producţiei industriale precum şi modalitatea actuală de calcul a acestora. Referitor la deflatorul PIB este prezentat modul de obţinere al acestuia şi, totodată, principalele motive care duc la diferenţe între rata inflaţiei măsurată cu acest indicator şi cea măsurată cu ajutorul IPC sau IPPI.

Este prezentată o clasificare a formelor inflaţiei atât după gradul inflaţiei, cât şi în raport cu evoluţia indicatorilor macroeconomici.

Al doilea capitol al lucrării cuprinde elemente esenţiale privind cauzele inflaţiei contemporane, după o descriere a criteriilor de clasificare. Principalele cauze ale inflaţiei sunt: a) motivele sociologice social structurale (Rezultă din confruntările diferitelor grupe sociale privind împărţirea veniturilor); b) motive legate de structurile monopoliste (Existenţa structurilor monopoliste care generează creşterea preţurilor, influenţând puterea de cumpărare a unităţii monetare).

Cauzele inflaţiei sunt multiple (economice, sociale, politice etc.) şi trebuie analizate şi ierarhizate pe ţări şi grupe de ţări. În funcţie de cauzele generatoare de inflaţie literatura de specialitate distinge: inflaţia prin cerere, inflaţie prin costuri şi inflaţie structurală.

Capitolul trei include principalele efecte ale procesului inflaţionist (dintre care scăderea puterii de cumpărare a monedei este cel mai grav şi care este reşimţit deopotrivă de populaţie şi de agenţii economici) precum şi câteva mijloace de protecţie împotriva acestuia. Pentru protejarea populaţiei de efectele inflaţiei cel mai adesea factorii de decizie (guvernul în special) recurg la indexarea veniturilor populaţiei.

Consecinţele la nivel micro ale inflaţiei se reflectă în redistribuirile venitu¬rilor şi bogăţiei, cu declinuri generale în fiecare mărime a bunăstării noastre economice.

De aceea, impactul inflaţiei asupra indivizilor de aceea depinde de preţurile bu¬nurilor şi serviciilor, de cum cumpără şi vinde fiecare persoană în realitate. În acest sens, inflaţia acţionează precum o taxă, luând din venitul sau bogăţia unor oameni şi dând altora. Această taxă este o percepere de impozite prin schim¬bări în preţuri, schimbări în venituri şi în bogăţie.

Deşi redistribuirile venitului şi bogăţiei sunt o primă consecinţă a inflaţiei, inflaţia are efecte macroeconomice. Inflaţia poate altera ritmul şi mixul produc¬ţiei prin schimbări ale consumului, muncii, economiilor şi plasamentului investiţiilor.

Prima parte a capitolului patru prezintă efectele procesului inflaţionist, costurile de inflaţie, cu detalierea pierderilor provocate de inflaţie.

Urmează, în partea a doua a capitolului patru, cu descrierea politicilor de combatere a inflaţiei.

Lucrarea se încheie cu o analiză comparativă între evoluţia principalilor indicatori macroeconomici în România.

CAPITOLUL I

CONCEPTUL ŞI FORMELE INFLAŢIEI

Procesul inflaţionist a apărut cu mult înaintea ştiinţei economice, o dată cu apariţia banilor şi a schimburilor de mărfuri, dar teoretic conceptul de inflaţie s-a conturat mult mai târziu. La început, inflaţia s-a manifestat sub forma devalorizării mascate a monedelor din metale preţioase şi a apărut inflaţia monetaro-bănească. Ulterior, o dată cu formarea economiei de piaţă în Europa şi cu lichidarea haosului monetar specific epocii feudale târzii, a apărut inflaţia banilor de hârtie convertibili în aur. O dată cu prăbuşirea etalonului „aur” a apărut inflaţia banilor de hârtie neconvertibili în aur care îmbracă diferite forme în spaţiu şi timp.

Inflaţia este un dezechilibru care afectează diferit toate economiile naţionale, fiind un proces complex şi cumulativ. În esenţă inflaţia constă în:

a) puternica distorsiune între procesele monetare şi procesele economice reale, între masa monetară şi masa mărfurilor şi serviciilor puse în circulaţie;

b) creşterea generalizată a preţurilor;

c) scăderea puterii de cumpărare a banilor.

În literatura de specialitate s-au conturat mai multe puncte de vedere privind inflaţia, astfel:

- inflaţia, (după Raymond Barre) este un proces general, atemporal şi aspaţial deoarece nivelul general al preţurilor este în creştere continuă, mai mult sau mai puţin rapidă;

- inflaţia, (după Silverman şi Curzon) este o modificare anormală şi imperfectă a preţurilor;

- J.M.Albertini susţine că inflaţia este o formă specială de creştere a preţurilor naţionale mai puternică decât cea a preţurilor internaţionale, cu puternice efecte economice şi sociale;

Preview document

Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 1
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 2
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 3
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 4
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 5
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 6
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 7
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 8
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 9
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 10
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 11
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 12
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 13
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 14
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 15
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 16
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 17
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 18
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 19
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 20
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 21
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 22
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 23
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 24
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 25
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 26
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 27
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 28
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 29
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 30
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 31
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 32
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 33
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 34
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 35
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 36
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 37
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 38
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 39
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 40
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 41
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 42
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 43
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 44
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 45
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 46
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 47
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 48
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 49
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 50
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 51
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 52
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 53
Inflația - dimensiuni și consecințe - Pagina 54

Conținut arhivă zip

  • Inflatia - Dimensiuni si Consecinte.doc

Alții au mai descărcat și

Tipuri de Politici Antiinflationiste

Cap. I Inflatia 1.1 Limitele definirii inflatiei Desi in mod curent inflatia este conceputa ca o crestere continua si durabila a nivelului...

Inflatia, Efecte Reale Efecte Anticipate - Politici Antiinflationiste

INTRODUCERE Inflaţia este un fenomen şi un proces economico-social complex, care a devenit general şi persistent în epoca noastră. Ea se...

Analiza Nivelului și Evoluției Ratei Inflației în România în Perioada 1990-1999

INTRODUCERE Inflatia reprezinta unul dintre cele mai „nocive” fenomene economice care se manifesta în economiile contemporane. Totusi, aceasta nu...

Evoluția Inflației în România

1. Noţiuni teoretice cu privire la inflaţie 1.1. Definiţii şi concepte ale inflaţie Problematica creşterii generalizate a preţurilor, concomitant...

Studiu Privind Influența Lichidității asupra Inflației în Politica Monetară

Introducere Inflaţia este un fenomen şi un proces economico-social complex, care a devenit general şi persistent în epoca noastră. Ea se...

Macroeconomie - Somajul

DEFINIŢIE Şomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupaţiei plătite (locurilor de muncă) pentru forţele apte şi calificate corespunzător...

Monedă și Credit

CAPITOLUL I Banii şi rolul lor în economie 1.1. Bani şi monedă 1.1.1. Banii Banii sunt definiţi astfel: Banii reprezintă un instrument...

Indicii Bursieri

I. INTRODUCERE Piaţa financiară poate fi definită ca fiind “locul” de întâlnire al deţinătorilor de capital , cu cei care au nevoie de...

Te-ar putea interesa și

Politica Monetara si Inflatia. Efectele Fenomenului Inflationist asupra Trecerii la Moneda Unica Euro

Introducere „Adoptarea euro înseamnă foarte multă rigoare, iar pentru o societate care nu este obişnuită cu rigoarea, poate însemna chiar durere”...

Dezechilibrul Inflaționist

CAPITOLUL 1. INFLAŢIA. ABORDĂRI TEORETICE 1.1. Definirea inflaţiei Inflaţia este un dezechilibru care atinge toate economiile naţionale. De...

Inflatia in Romania Cauze Consecinte Remedii

Pentru a putea vorbi despre fenomenul inflatiei în România, vom porni cu prezentarea câtorva aspecte teoretice legate de acesta. Inflatia are o...

Inflatia in Romania

Ce este inflatia ? Inflatia este procesul de crestere disproportionata a masei monetare in circulatie, in raport cu masa obiectiv necesara ceruta...

Etapele Falimentului intr-o Institutie Bancara

INTRODUCERE: Am ales aceasta tema cu scopul de a-mi informa ceilalti colegi si ai face sa inteleaga cum am ajuns sa avem o criza economica...

Economia Politică a Reformei

1. Introducere 1.1. Ce inseamnă a fi perdant sau câștigător ? Acesti doi termeni au o rezonanță foarte puternică in ceea ce privește economia...

Învingători și învinși ai aplicării reformelor în România

I. Introducere Ce inseamnă a fi perdant sau câștigător ? Acesti doi termeni au o rezonanță foarte puternică in ceea ce privește economia unei...

Invingatori si Invinsi ai Aplicarii Reformelor in Romania

I. Date generale despre reforma din România Ȋn termeni generali, reforma are un sens de schimbare din ceva tradițional, ȋn ceva revoluționar....

Ai nevoie de altceva?