Inflația din România în Anii de Tranziție

Inflaia abordat[ mai ales sub aspectul ei de proces al cresterii preurilor, s-a situat in prim-planul dezbaterilor de teorie politic[ economic[ din ultimele decenii. Pe de alt[ parte pentru c[ indeosebi ]ncep`nd din a doua jumatate a anilor 1960 si p`na in prima parte a anilor 1980 ritmul cre=terilor de preuri a marcat o accentuare deosebit[, chiar dac[ el nu a avut acelea=i dimensiuni in toate [rile.

}n aceea=i m[sura au crescut =i preocup[rile pentru analiza teoretica a inflaiei, considerat[ la un moment dat(]n anii ’70) problema primordiala a economiilor occidentale. Este interesant[ remarca unui cunoscut analist al problemei, care ]ntr-o lucrare consacrat[ a inflaiei, arat[ ca utilizarea termenului este data relativ recent[ el nefigur`nd nici ]n marile dicionare economice franceze din secolul trecut (Coquelien et Guillaumin 1953 si L. Leon Savy 1894 ), iar lexiconul britanic Palgrave din 1926 nu furniza definiii generale, ci numai exemple preluate din istorie; revenind la perioada postbelic[, autorul prezint[ un tablou complet schimbat, “toi economi=tii ocup`ndu-se de inflaie si aproape fiecare av`nd definiia sa proprie’

A=a cum remarca acela=i autor, Maurice Flamant, etimologia nu vine deloc in sprijinul definirii acestui concept, a=a cum este cazul altora inflaia vine de la inflare =i sensul acestuia (umflare, umflatur[ ) nu sugereaza c[ este vorba de cre=terea cantitaii de bani in circulaie =i nici de cre=terea general[ a preurilor. }n aceea=i lucrare, inflaia este definit[ ca un proces de cre=tere general[ a preurilor, sau o diminuare a puterii de cump[rare a monedei. “Se va desemna prin termenul de inflaie, o mi=care de cre=tere dispersat[ a preurilor datorat[ unei insuficiente relative.”

Cauzele inflaiei sunt definite foarte diferit in literatura economic[. Punctele de vedere exprimate pot fi imp[rite in dou[ mari grupe:

a) adepii inflaiei monetare

b) adepii inflaiei nemonetare.

Prima concepie pune la baza fenomenului inflaiei factori care actioneaz[ in sfera circulaiei monetare, si indeosebi masa acesteia. Aceast[ concepie corespunde de fapt explicaiei clasice a inflaiei in excedentul masei monetare, indiferent de formele de moneda din care ea se compune, care atr[gea dupa sine cre=terea preurilor. Aceast[ explicaie a inflaiei se bazeaz[ pe teoria cantitativ[ a banilor, formulat[ de Davanzati si ]n special de Jean Bodin ]n sec.XVI si dus[ mai departe de =coal[ din Chicago prin Milton Friedman.

Pentru a ]ntelege c[t de r[sp`ndit a fost acest mod de a explica inflaia putem aminti faptul c[ =i un economist de talia lui John Kennet Galbraith, care nu aparine =colii monetariste, afirma la mijlocul anilor ’70 ca inflaia se poate produce =i ]n condiiile etalonului de aur, aduc[nd ]n aceasta privina ca argument faptul ca afluxul de aur in Europa in S.U.A. ]n timpul primului r[zboi mondial a constituit cauza inflaiei ]n Statele Unite.

Pentru susin[torii contemporani ai acestei concepii, combaterea inflaiei trebuie realizat[ prin m[suri de presiune asupra masei monetare, prin reducerea acesteia cu ajutorul unor restrcii in domeniul creditului si dob`nzii.

Cu toata resuscitarea pe care au cunoscut-o teoriile cantitative asupra monedei, explicaiile monetariste ale inflaiei nu mai erau suficiente =i, de aceea, atenia anali=tilor s-a indreptat tot mai mult spre procesele reale de mare profunzime, nemonetare.

}ntre aceste teorii trebuie amintita, ]nainte de toate, cea care afirma c[ la baza inflaiei se afla presiunea cererii, discrepana dintre m[rimea cererii solvabile care spore=te in funcie de satisfacerea revendic[rilor salariale, de investiiile ]ntreprinderilor =i cheltuielile statului, pe de o parte =i capacitatea economiei de a satisface concomitent toate aceste cereri, pe de alt[ parte.

Ali economi=ti consider[ c[ la originea inflaiei, ]neleasa ca proces de cre=tere a preurilor se afla cre=terea costului de producie prin ridicarea continu[ a preurilor factorilor de producie, indeosebi a salariilor =i a preurilor de import de resurse.

Privit[ ca fenomen economico-monetar, inflaia apare far[ ]ndoial[, ca un puternic dezechilibru ]ntre masa monedei aflat[ ]n circulaie =i masa m[rfurilor =i serviciilor oferite spre v`nzare.