Inflația în România - studiu de caz - raport asupra inflației în România în luna august, 2017

INTRODUCERE

Încă din momentul apariției banilor în economia de schimb, inflația s-a manifestat cu intermitență în toate etapele de dezvoltare a societații, pentru a atinge punctul culminant în secolul XX, concomitent cu renunțarea la etalonul - aur aflat la baza sistemelor monetare naționale și a celui mondial pe fondul crizelor economice, politice, sociale și militare în condițiile creșterii rolului statului în economie. Din aceste motive, subiectul se încadrează într-o problematică deosebit de importantă acum la începutul mileniului al III-lea, cînd societatea informațională iși face tot ma simțită prezența în toate domeniile de activitate, când valoarea este percepută ca o informație despre un bun sau serviciu prin raportare la mediul economic și când banii se dematerializează tot mai mult de la o zi la alta.

Este un reper important pentru întreaga economie. De exemplu, banca centrală ia deciziile care privesc dobânda cheie (care la rândul său influențează nivelul dobânzilor la depozitele și creditele în lei) în funcție de evoluția acestui indicator.

Institutul Național de Statistică anunță în fiecare lună nivelul inflației, în special pe două componente: inflația anuală, care indică nivelul de creștere al prețurilor din luna respectivă raportat la aceeași lună a anului trecut și inflația lunară, care indică nivelul creșterii prețurilor raportat la luna anterioară. Indicele prețurilor de consum este calculat în funcție de un coș de consum a cărui componență se stabilește în funcție de comportamentul de consum al populației. Informația privind obiceiul de consum este colectată prin intervievarea consumatorilor. În Statele Unite ale Americii, care are unul din cele mai evaluate sisteme de calcul ale IPC, acest coș este format din opt categorii de bunuri și servicii: alimente și băuturi, casă, îmbrăcăminte, transport, îngrijire medicală, timp liber, educație și comunicare și alte bunuri și servicii. De asemenea, prețurile a 80.000 de produse incluse în coșul de consum sunt colectate lunar de la mii de magazine și furnizori de servicii.

CALCULAREA INDICELUI PREȚURILOR DE CONSUM

Indicele prețurilor de consum este definit prin relația matematică:

IPC = (∑▒〖q1*〗 P_1)/(∑▒〖q0*〗 P_0 )

Unde:

q0 = bunurile necesare subzistenței populației;

P1 și P0 = nivelul prețurilor în perioada curentă și cea de bază

Bunurile luate in considerare în calculul indicelui prețurilor de consum:

un bun alimentar;

un bun nealimentar;

un serviciu;

LA CE ESTE UTILIZATĂ INFLAȚIA

Inflația este un indicator extrem de important pentru oamenii de afaceri, care, pentru a nu își vedea veniturile erodate de creșterea celorlalte prețuri, actualizează prețurile produselor proprii cu acest indicator. De regulă, angajatorii iau în calcul acest indicator atunci când majorează salariile angajaților, așa încât nivelul de trai al acestora din urmă să nu scadă.

INFLAȚIA ÎN ROMÂNIA

România, mai mult decât alte țări în tranziție s-a confruntat cu un puternic fenomen inflaționist care s-a prelungit, conducând la menținerea inflației la un nivel de două cifre timp de 15 ani. Adoptarea unui program antiinflaționist în anul 2001-2002 și-a arătatat efectele positive, astfel că anul 2004 a fost primul în care rata inflației (decembrie - decembrie) a coborât la valori de o singură cifră (9,3%), media anului rămânând însă pe un palier de două cifre (11,6%). Perioada 2000 -2004 a însemnat din punctul de vedere al inflaiei o perioada cu un puternic trend dezinflaționist, rata anuala de scaderea inflaiei situându-se la peste ¼ din inflaia anului lui anterior (cu un maxim de peste 41% în anul 2002 si un minim de peste 20% în anul 2003). Comparativ cu perioada 1995-1999, rata medie anuala a inflției s-a redus în perioada la care ne referim cu peste 60%. Procesul a fost suținut de deprecierea monedei naționale fața de moneda americană, concretizată într-o apreciere în termeni reali cu peste 44% pe perioada decembrie 1999-aprilie 2005.

Comparativ cu moneda europeană, aprecierea monedei românesti a fost de aproape 29%, având în vedere procesul de apreciere a monedei europene față de dolarul american din ultimii ani.

Procesul gradual de liberalizare a prețurilor din cosul de consum utilizat la calculul indicelui prețurilor bunurilor de consum a permis ca la începutul anului 2005 sa existe înca un numar de 16 produse, cu o pondere de 24,6% în cosul de consum la populației pentru care prețurile se determină de catre organisme ale statului (cum ar fi ANRE și ANRGN și alte organisme), asa cum rezultă din Figura nr. 1. Alinierea la prețurile de pe piața mondială în domeniul energiei au continuat și vor mai continua să inducă o presiune inflaționistă, contracarată printr-o politică monetară capabilă să evite devierea inflației de la nivelele programate.

Comparativ cu inflația din Germania, unele studii estimează acest efect, cunoscut ca efectul Balassa Samuelson undeva la circa 0-3,8% pentru țarile în tranziție cuprinse în primul val de aderare, cum sunt Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, spre limita maximă - Ungaria și Polonia și la 1-2% pentru țarile din primul val, în comparație cu inflația din zona euro.