Influența Sistemului Monetar Internațional Asupra Economiei Naționale

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Încercarile de creare a unui sistem monetar international, precum si infiintarea acestuia sunt strans legate de evolutia relatiilor dintre tarile lumii, a comertului, miscarilor de capital, investitiilor, procesului de dezvoltare economica, fiind determinate de nevoia, pe plan international, unor reglementari in masura sa dirijeze tranzactiile dintre state si sa impuna o ordine care sa fie respectata de toti participantii in vederea evitarii dezechilibrelor si crizelor financiare.

Sistemul monetar internaţional poate fi definit ca ansamblul principiilor, normelor, mecanismelor si institutiilor care permit persoanelor fizice sau juridice din tari diferite sa efectueze reglementarea creantelor reciproce si sa realizeze cooperarea în domeniul monetar [19].

Conform altor opinii, sistemul monetar international cuprinde norme si principii stabilite si aprobate de statele membre in vederea cooperarii monetare internationale, precum si mecanismele de finantare a schimburilor economice internationale [32].

Sistemul monetar international presupune un ansamblu de reguli, infrastructuri si institutii stabilite de statele membre in scopul dezvoltarii schimburilor economice internationale si al promovarii cooperarii monetare internationale.

Rolul sistemului monetar international decurge din functiile sale principale, si anume:

-Asigurarea schimbului si circulatiei monedelor;

-Furnizarea de lichiditati monetare internationale necesare derularii tranzactiilor internationale;

-Ajustarea balantelor de plati externe in conditiile inregistrarii unor dezechilibre intre incasarile si platile in valuta inregistrate in cadrul lor.

Pana la finele celui de-al doilea razboi mondial, relatiile monetare dintre state se derulau pe baze bilaterale, fara sa existe reglementari sau norme de conduita monetara adoptate de majoritatea tarilor [32].

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, majoritatea statelor dezvoltate se confrunta cu dificultati de ordin monetar, ca urmare a functionarii neadecvate a bimetalismului sau monometalismului argint. In vederea stoparii acestor dezechilibre, unele state au infiintat uniuni monetare, care reprezinta, totodata, si incercari de creare a unui sistem monetar international. Cele mai cunoscute uniuni monetare sunt: Uniunea Monetara Germana si Uniunea Monetara Latina.

Uniunea Monetara Germana a fost creata pe baza conventiei din 24 ianuarie 1857, incheiata intre Prusia si Austria, ulterior aderand si alte state participante la Uniunea Vamala Germana, si a prevazut: mentinerea monometalismului argint si generalizarea sistemului zecimal; stabilirea paritatilor metalice pentru fiecare tara; reglementari privind emisiunea si circulatia monedelor in si intre tarile membre, precum si a monedelor comerciale utilizate in relatiile de plati cu tarile in afara uniunii. Conventia privind Uniunea Monetara Germana a expirat in 1878. Uniunea Monetara Latina a fost creata prin Conventia din 23 decembrie 1865, incheiata intre Franta, Belgia, Italia si Elvetia, la care a aderat in 1868 si Grecia, in vederea consolidarii bimetalismului. Tarile membre ale Uniunii Latine au adoptat un sistem monetar comun, avand ca unitate monetara francul francez si o circulatie libera a monedelor nationale la cursuri fixe stabilite in raport cu moneda franceza. Uniunea Monetara Latina a stabilit standarde unitare pentru monedele nationale, in ceea ce priveste greutatea, titlul si cursul pieselor monetizate de aur si argint, circulatia monedelor batute de o tara din Uniune fiind libera in celelalte rari partenere [7].

Uniunea Monetara Latina a contribuit la consolidarea pentru o perioada scurta de timp a pozitiilor bimetalismului. In anul 1878, in contextul fluctuatiilor preturilor de piata ale aurului si argintului, Uniunea Latina s-a transformat dintr-o uniune monetara bimetalista intr-o uniune bazata pe etalonul aur. In anul 1927, Uniunea Monetara Latina s-a dizolvat efectiv.

CAPITOLUL I. ELEMENTELE ŞI EVOLUŢIA SISTEMULUI FINANCIAR MONETAR INTERNAŢIONAL.

1.1. Elementele sistemului valutar-financiar internaţional.

Sistemul valutar-financiar internaţional reprezintă cadrul instituţional de reglementare a raporturilor de repartiţie financiară şi de credit şi a raporturilor de plăţi pe plan internaţional avînd la bază următoarele principii:

-să respecte suveranitatea monetară a statelor;

-să favorizeze relaţiile economice între state.

Un element de vază îl constituie şi funcţiile SMI:

-determinarea şi reglementarea raporturilor valorice dintre monedele naţionale şi internaţionale intrate în circuitul internaţional;

-furnizarea de fonduri financiare şi de credit şi de mijloace de plată internaţionale;

-instruirea şi funcţionarea unor mecanisme şi tehnici de finanţare, creditare şi de plată internaţionale;

-culegerea, prelucrarea şi furnizarea de informaţii economice, financiare şi monetare la nivelul economiei mondiale.

Sistemul monetar internaţional se bazează pe reguli care provin în mod direct din practicile comerciale impuse de către state aceste reguli trebuie să definească:

-Un regim de schimb constînd în principii care asigură convertibilitatea între monede;

-Aprovizionarea cu bani lichizi în cantitatea suficientă pentru a face faţă progresului internaţional;

-Un sistem de rezervă care conferă diferitelor naţiuni participante la schimb mijloacele de plată ce le permit surmontarea dezechilibrelor temporale între cantităţile de devize intrate şi ieşite din tară;

-Mecanisme de reajustare în cazul de dezechilibre ale balanţei de plăţi curente,conservate pe termen mediu sau lung.