Informatizarea Activității Trezoreriei Statului

CAPITOLUL I: TREZORERIA STATULUI IN ROMANIA

Masurile întreprinse, dupa anul 1989, pentru trecerea la economia de piata, au determinat in primul rând, modificari esentiale in domeniul finantelor publice, fara de care nu se poate asigura trecerea la noua economie de piata.

La începutul anului 1990, primele masuri cu caracter financiar au fost cu privire la modificarea relatiilor dintre unitatile economice si stat, respectiv varsamintele din profit. Este pentru prima data când, in România se stabileste obligatia de a vira catre stat o parte din profitul realizat, înlocuindu-se sistemul de regularizare totalitar cu bugetul de stat.

In continuare au fost perfectionate pârghiile financiare de mobilizare la buget a unei parti din produsul intern brut, astfel încât sa se realizeze o centralizare a repartizarii resurselor. Sunt de mentionat actele normative care reglementeaza impozitul pe profit, impozitul pe salarii, precum si renuntarea la impozitul pe circulatia marfurilor si înlocuirea acestuia cu taxa pe valoarea adaugata.

Au fost stabilite noi raporturi intre autoritatea centrala si locala pe linia sprijinului financiar ce urmeaza a fi acordat bugetelor locale. Astfel, bugetele locale au fost echilibrate cu sume defalcate din impozitul pe venit, din taxa pe valoarea adaugata si s-au introdus subventiile cu destinatie speciala si anume pentru investitii privind solutionarea problemelor de interes public (apa, termoficare, transport in comun) , precum si pentru protectia sociala.

In noul cadru politic, economic, juridic, dupa anul 1989, un rol deosebit de important a revenit mecanismului financiar. Acesta trebuie sa asigure stabilitatea economica, echilibrele materiale, financiare si valutare ale tarii, echilibrul general economic. O componenta importanta a mecanismului financiar o reprezinta finantele publice.

Dupa anul 1989 a fost adoptata de urgenta Legea nr.10/1991 a finantelor publice, modificata ulterior in 1996 si 2002, lege care instituie notiunea de buget de stat in loc de buget unic national. De asemenea, aceasta lege consacra o mare parte din ea principiilor de elaborare, aprobare si executie a bugetului public national, lege care confera o adevarata autonomie bugetelor care compun bugetul general.

In acelasi context, au fost au fost perfectionate relatiile cu bugetul de stat in ceea ce priveste asigurarea echilibrarii bugetelor locale.

Avându-se in vedere perioada de tranzitie si faptul ca unele sectoare din sfera administratiei centrale de stat nu dispun de surse bugetare suficiente, prin legea finantelor publice s-a statuat infiintarea unor fonduri cu destinatie speciala, care, începând cu anul 2000, s-a trecut la desfiintarea lor prin includerea in bugetul statului, in scopul asigurarii unui control mai riguros asupra modului in care se cheltuiesc banii publici.

In domeniul executiei financiare au fost luate masuri cu caracter de reforma prin care sa asigure conditii optime pentru administrarea resurselor financiare ale statului.

Pana in anul 1989 executia de casa a bugetului de stat era efectuata de Banca Nationala a României, Ministerului Finantelor ii revenea numai rolul de conducere a executiei bugetare si de încheiere a contului general anual de executie bugetara.

Datorita schimbarilor intervenite in organizarea si functionarea sistemului bancar in România statul si-a revizuit , in functie de interesele pe care le urmareste, modul de organizare si de functionare a contului general de executie bugetara.

Astfel, s-a trecut de la executia de casa prin Banca Nationala la executia de casa prin sistemul trezoreriei statului integrat in activitatea Ministerului Finantelor.

Prin acest sistem au fost create conditiile necesare ca organele abilitate ale statului sa supravegheze in mai bune conditii constituirea resurselor financiare publice si utilizarea acestora in scopul pentru care au fost alocate.

Premisele care au creat cadrul favorabil infiintarii trezoreriei, in România, au fost: