Inițierea micilor afaceri - SC Moldavia SA

Cap 1. Descrierea generala a afacerii

Descrierea afacerii în care se doreste sa se intre

S.C. Moldavia S.A. , înfiintata în anul 2005, este o societate pe actiuni cu un capital social de 200.000 €, divizat în 40000 de actiuni cu o valoare nominala de 5€, împartit între patru actionari principali. Firma are ca domeniu de activitate prelucrarea, îmbutelierea si comercializarea vinului.

Sediul firmei se afla în judetul Iasi, localitatea Iasi, pe strada Silvestru, nr. 5, unde de asemenea se afla un centru de degustare (crama) la subsol cladirii. Prelucrarea strugurilor se realizeaza în hala construita dupa ultimele standarde europene, în localitatea Tomesti, din vecinatatea orasului.

Analizând cadrul general al afacerii în care se doreste sa se intre se pot observa anumite oportunitati cum ar fi extinderea continua a cererii de vinuri de calitate superioara, cresterea ponderii exporturilor de vin în cadrul balantei de plati externe si, de asemenea, normele instituite de Uniunea Europeana în materie de calitate a vinurilor produse, prin aplicarea tehnologiilor avansate de cultura a vitei de vie si de valorificarea productiei de struguri. Aceste tehnologii aplicate în viticultura trebuie orientate catre „viticultura biologica” sau „ecologica” prin care se limiteaza factorii poluanti în scopul obtinerii unor produse sanatoase care sa nu afecteze sanatatea consumatorilor.

Trebuie avute în vedere totusi si o serie de amenintari si riscuri ce pot aduce prejudicii unei asfel de afaceri. Printre acestea putem mentiona extinderea hibrizilor producatori directi, ceea ce ar însemna un regres pentru viticultura, existenta unui numar mare de concurenti si tendinta consumatorilor de a cumpara vinuri de calitate inferioara, la un pret cât mai scazut si în cantitati cât mai mari (datorita puterii de cumparare scazuta). De asemenea un alt risc pe care si-l asuma producatorii de vin este lipsa de informare a consumatorilor privind diferentierea tipurilor de vin, pe baza calitatii, alaturi de existenta posibilitatii falsificarii facile a produselor originale.

Scurt istoric al cultivarii vitei de vie

Vita de vie se cultiva de mult vreme, cu circa 8-9 mii de ani, înaintea erei noastre, iar pe teritoriul tari noastre cu începere din epoca fierului (secolul V-I î.e.n).

Un vers din "Iliada" (sec. VIII i. Hr.) spune: "Razboinicii greci s-au dus în Tracia sa gaseasca vinul". Cu mult înainte de cultul lui Dionysos, vita de vie era bucuria popoarelor preistorice care locuiau pe teritoriul Daciei. Timp de secole vinul a constituit pentru localnici bogatia, mândria si marfa prestigioasa de schimb cu alte popoare. Poetul roman Ovidiu (43. i.Hr.-17 d. Hr.), care a fost exilat în aceste locuri, vorbeste de metoda de concentrare a vinului prin înghetare, practicata de localnici. Astfel vechii daci, nu doar beau vinul, ci si îl "mâncau" în sensul direct al cuvântului, la vreme de iarna pastrându-l în stare solida.

Extinderea viilor era atât de mare pe timpul regelui Burebista (82-44 i. Hr.), încât bogatiile vinurilor atrageau popoarele migratoare. Atunci Burebista, povesteste istoricul grec Strabo, prin glasul marelui preot Deceneu, a dat ordin a fi stirpite toate viile de pe întinsurile tarii. Dar, cum zice un proverb: "Vita de vie tot învie". Când romanii anexeaza aceasta tara (sec. I d. Hr.) descopera aici o viticultura înfloritoare si o vinificatie cu traditii.

Odata cu constituirea Moldovei ca stat însisi domnitorii tarii stapânesc podgorii întinse. Primele institutii de cultivare a vitei de vie si de vinificatie au fost si manastirile Moldovei. Vinul de împartasanie presupunea înalta calitate a licorii, considerate în aceste locuri de provenienta dumnezeiasca. Vinul, alaturi de cereale, a figurat printre primele articole de export. Dimitrie Cantemir (1673-1723) mentioneaza în "Descrierea Moldovei" ca în secolul al XVIII-lea vinurile moldovenesti erau foarte cautate de negustorii rusi, polonezi, cazaci, unguri si transilvaneni. Vinul era pastrat si exportat în vase de stejar. Stejarul moldovenesc, apreciat de straini pentru ca nu facea cari, era folosit la prepararea vaselor, ce prelungeau viata vinului, de la o recolta la cealalta. Acest mariaj simbolic al vitei de vie si a tulpinii de stejar, sta si astazi la baza producerii vinicole. De regula, este folosit doar stejarul care a împlinit sau e pe cale a împlini cel putin o suta de ani.