Inovatia Financiara

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Inovatia Financiara.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 33 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Cuprins
Cap 1. Teorie
1.1 Inovaţia financiara - trăsătură caracteristică a sistemelor financiare contemporane
1.2. Impactul inovaţiei financiare asupra politicilor monetare şi a sistemelor bancare contemporane
Cap 2. Exemple practice
2.1. Rolul muncii centrale în modelarea ofertei de monedă şi instrumentele aflate la îndemana acesteia
2.2. Politica monetară parte componentă a politicii economice
2.2.1. Instrumentele de acţiune directă
2.2.2. Politica de open-market
2.2.3. Politica rezervelor minime obligaorii
2.3. Canalele de transmisie a politicii monetare şi piaţa de capital
2.3.1. Canalul tradiţional al ratei dobanzii
2.3.2. Canalul preţurilor altor active
2.3.3. Canalul cursului valutar
2.3.4. Canalul cursului acţiunilor
2.4. Efidenta mecanismelor de transmisie a politicilor monetare si piata de capital
Cap 3. Concluzii şi propuneri
3.1. Concepţii referitoare la structura financiară a economiei şi la funcţionalitatea mecanismului de finanţare a acesteia

Extras din document

1.1 Inovaţia financiara - trăsătură caracteristică a sistemelor financiare contemporane

Sistemele financiare ale ţărilor cu economie de piată dezvoltate au cunoscut in ultimile decenii mutaţii esenţiale, atat ca proces cât şi ca diversificare a instrumentelor.

Excesul de inovaţie financiară a cunoscut ritmuri şi schimbări diferite de la o ţară la alta şi se caracterizează prin multiple forme de manifestare, cum ar fi: apariţia unor noi instrumente financiare, a unor noi pieţe, a unor noi tehnologii, globalizarea pieţelor, apariţia a numeroase reglementări pe aceste pieţe, etc. Accelerarea fenomenului de globalizare a pieţelor a permis extinderea cu repeziciune a inovaţiei financiare pe plan intern şi internaţional şi a accentuat tot mai mult concurenţa dintre intermediarii financiari bancari şi nebancari.

Dacă până la sfârşitul anilor '60, de exemplu, în contextul unui nivel redus al ratelor, dobânzii şi al inflatiei, deţinătorii de economisiri din ţările cu economie de piaţă dezvoltate cu posibilităţi destul de reduse de a putea opta între lichiditate şi randament (respectiv să efectueze investiţii de portofoliu în active lichide, dar de un randament redus, fie în active mai puţin lichide, dar de un randament mai ridicat), după circa un deceniu, în condiţiile unei inflaţii cu rate ale dobânzii mai ridicate, aceştia au început să se orienteze către noile curente financiare apărute, care îndeplineau în mai mare măsură atributele de lichiditate şi randament.

La invitaţia brokerilor şi a altor instituţii financiare au apărut, astfel, în anul 1974, din S.U.A., fondurile mutuale. Aceste "money market mutual funds" au avut o dezvoltare rapidă atât ca urmare a gradului lor sporit de lichiditate, cât şi a randamentului lor ridicat, apropiat de cel al pieţei monetare, randament cu mult superior celui avut de celelalte instrumente financiare utilizate până atunci. Reacţia băncilor şi a caselor de economii americane nu s-a lăsat aşteptată: începând din anul 1982, acestea au început să ofere potenţialilor investitori un nou produs financiar, cu caracteristici asemănătoare, numit MDA (money market deposit accounts").

În ţările din Europa Occidentală, acest instrument a apărut sub forma fondurilor comune de plasament pe termen scurt şi a cunoscut, la rândul lui, o dezvoltare rapidă, similară celei cunoscută de SICAV -urile monetare apărute în Franţa dupa anul 1981, chiar dacă, începând cu anul 1980, nivelul ratelor dobânzii şi al inflaţiei s-a diminuat tot mai mult.

Procesul de inovaţie financiară a fost stimulat în perioada menţionată şi de alţi factori, dintre care pot fi mentionaţi urmatorii:

a) de reglementările de natură financiară, ca de exemplu:

- cele privitoare la rata dobânzii (interzicerea de catre autorităţile monetare a remunerării de către bănci a depozitelor la vedere, precum şi plafonarea ratelor dobânzii bonificate pentru depozitele la termen);

- suprimarea controlului schimburilor (decontingentarea cantităţii de monedă ce poate fi transferată în exterior pentru realizarea de tranzacţii de către agenţii economici financiari şi nefinanciari);

- de localizarea funcţională şi geografică a băncilor (înlăturarea frontierelor tradiţionale dintre activitatea băncilor comerciale şi cea a băncilor de investiţii, adică universalizarea activităţii acestora, precum şi înlăturarea discriminărilor de orice natură dintre instituţiile bancare naţionale şi cele străine implantate pe teritoriul national);

- trecerea, în majoritatea ţărilor, de la metodele directe de control monetar (încadrarea creditului, contingentarea acestuia) la metodele indirecte, bazate pe influenţa ratelor dobânzii de pe piaţă;

b) dependenla tot mai mare a activităţii şi a rentabilităţii instituţiilor financiare de rata dobânzii, fapt ce a detenninat dezvoltarea metodelor şi a tehnicilor de gestionare a activului şi pasivului acestora în vederea atenuării riscurilor tot mai importante legate de evoluţia ratei dobânzii, de falimentul debitorilor sau de lipsa de lichiditate al acestora;

c) dezvoltarea fenomenului de dezintermediere financiară, respectiv extinderea procedeelor de finanţare directă dintre agenţii economici care au nevoie de finanţare şi cei care au capacitate de finanţare. Finanţarea directă de pe piaţa monetara prin intermediul biletelor de trezorerie, de exemplu, sau de pe piaţa financiară prin emisiunea de valori mobiliare a contribuit în acelaşi timp la inlaturarea părţială a sistemului bancar din mecanismul de finantare a economiei, băncile fiind obligate, în această situaţie, să găsească soluţii inovatoare de intervenţie în acest mecanism;

d) extinderea fenomenului de titrizare a creanţelor, fenomen strâns legat de procesul de dezintermediere;

e) dezvoltarea procesului de globalizarea a pieţelor, care reprezintă expresia materializării efortului conjugat al ţarilor din Uniunea Europeană în vederea trecerii la moneda unică.

Privită în evoluţia sa, inovaţia financiară a fost şi este rezultatul iniţiativei sectorului public, dar mai ales al celui privat al economiei (banci, întreprinderi, intermediari financiari), în special din ţările anglo-saxone. În aceste ţări, inovaţia financiară a apărut în mod spontan şi descentralizat, autorităţile monetare intervenind aproape intotdeauna "ex post", fie pentru a supraveghea procesul respectiv, fie pentru a integra produsul financiar nou apărut în cadrul agregatelor monetare naţionale. În alte ţări, cum ar fi cele romanice, iniţiativa are un caracter centralizat, ea aparţinând în exclusivitate sectorului public, care introduce el însuşi noi instrumente financiare pe piaţă şi creează presiuni asupra agenţilor economici în vederea utilizării acestora. Multe din instrumentele financiare nou aparute în această perioadă au supravieţuit nu numai datorita interesului manifestat de operatorii de pe diversele pieţe, dar şi datorită faptului că ele au avut o piaţă secundară mai puternică.

Pot fi nominalizate în acest sens certificatele de depozit negociabile, care au cunoscut un succes deosebit atât în S.U.A. cat şi în alte state (Japonia, Anglia, Franta, etc.). Alte instrumente nou apărute în S.U.A., deşi nu sunt negociabile (cum ar fi conturile NOW, SUPER NOW sau MDA) au cunoscut o răspândire largă datorită faptului că deţin un segment important de piaţă în această ţară. Ca urmare a extinderii informaticii în domeniul financiar, inovaţia financianră a permis crearea unor noi instrumente în procesul finanţării directe pe pieţele de capitaluri naţionale şi internaţionale, fapt care a contribuit la largirea gamei valorilor mobiliare şi la armonizarea mai buna a intereselor emitenţilor cu cele ale investitorilor.

Au apărut astfel, pe lângă acţiunile şi obligaţiunile clasice, produsele derivate din acţiuni, produsele derivate din obligaţiuni, precum şi cele situate la graniţa dintre acţiuni şi obligaţiuni (valorile mobiliare hibride).

Fisiere in arhiva (1):

  • Inovatia Financiara.doc

Alte informatii

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” - Profil:economic, An:II