Instituțiile Pieței de Capital

Proiect
8.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 15303
Mărime: 130.31KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cozorici Angela
USV,FB,AN2

Cuprins

I. COMISIA NAŢIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE

1.1 Statutul legal

1.2 Obiective fundamentale

1.3 Compunerea şi funcţionarea C.N.V.M.

1.4 Colaborarea cu autorităţile statului şi cu alte instituţii publice

1.5 Surse de finanţare

1.6 Raportul anual de activitate

II. BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

2.1 Viziune

2.2 Misiune

2.3 Rol

2.4 Principii

2.5 Tradiţie

III. SOCIETĂŢI DE SERVICII DE INVESTIŢII FINANCIARE

IV. ALTE INSTITUŢII ŞI PARTICIPANŢI:

-ASOCIATIA BROKERILOR

-DEPOZITAR CENTRAL

V. CASA DE COMPENSARE BUCUREŞTI

VI. FONDUL DE COMPENSARE A INVESTITORILOR (Fondul)

VII. STUDIU DE CAZ

VIII. CONCLUZIE

IX.BIBLIOGRAFIE

Extras din document

În România instituţiile şi mecanismele pieţei de capital au început să se cristalizeze în anii '90. Prima lege a pieţei de capital, Legea 52, a apărut în anul 1994, an în care s-a înfiinţat şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) ca autoritate de reglementare şi supervizare a pieţei de capital. După o pauză de jumătate de secol, Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată în anul 1995, primele tranzacţii fiind derulate în luna noiembrie. În anul următor,1996, a fost înfiinţată a doua piaţă de tranzacţionare a acţiunilor din România, RASDAQ, constituită după modelul pieţei NASDAQ din Statele Unite ale Americii. Începutul pieţei de capital în ţara noastră a fost legat de Programul de Privatizare în Masă (PPM), prin care s-a realizat privatizarea a peste 5.000 de companii deţinute de stat prin distribuirea în mod gratuit a unei părţi a capitalului acestora către toţi cetăţenii României în vârstă de peste 18 ani. Procesul de privatizare s-a continuat prin vânzarea acţiunilor rămase în proprietatea statului către investitori strategici şi financiari, români şi străini.

Piaţa RASDAQ a fost constituită pentru a asigura cadrul de tranzacţionare a acţiunilor firmelor privatizate. Astfel, s-a acordat posibilitatea de vânzare deţinătorilor individuali, posesori ai certificatelor de acţionar emise în urma privatizării, şi posibilitatea de cumpărare a

investitorilor interesaţi de plasamente pe piaţa de capital sau de preluare a controlului asupra unora dintre companiile listate. Bursa de Valori Bucureşti a fost creată ca o piaţă care să reunească elita firmelor listate şi tranzacţionate din ţara noastră, selectate pe baza unor criterii riguroase de performanţă şi eficienţă. Ulterior lansării celor două pieţe, structura firmelor tranzacţionate s-a îmbogăţit cu companii înfiinţate după 1989 prin subscripţie publică sau deschise prin oferte publice iniţiale de acţiuni. Astfel, pe lângă o creştere cantitativă, structura firmelor listate s-a îmbogăţit şi calitativ: cea mai mare parte a firmelor listate în urma PPM erau societăţi din industrie, în timp ce firmele listate ulterior aparţin ramurilor din servicii – domenii cu o pondere în creştere în economie.

În anul 2000 a început derularea ofertelor publice de obligaţiuni încheiate cu succes în România, iar în anul următor au avut loc primele tranzacţii cu obligaţiuni la bursa de valori. Segmentul obligaţiunilor municipale a cunoscut o dezvoltare accelerată din punct de vedere al numărului emitenţilor şi valorii emisiunilor. Emisiunile de obligaţiuni municipale au fost însoţite de emisiuni de obligaţiuni corporative aparţinând în general băncilor şi altor societăţi financiare.

În 2005 s-au derulat şi primele tranzacţii cu drepturi de preferinţă aferente unor majorări de capital social.

EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE INVESTITORI

An companii obligaţiuni

tranzacţionate

1995 9 0

1996 17 0

1997 76 0

1998 126 0

1999 127 0

2000 114 0

2001 65 2

2002 65 4

2003 62 10

2004 60 22

2005 64 19

2006 66 19

Evoluţia acţiunilor listate a fost una moderată în primii ani de tranzacţionare, pe măsura consolidării şi implementării mecanismelor de tranzacţionare şi investiţii. În 1997 acţiunile au cunoscut o creştere accelerată, alimentată de investitori străini şi de aşteptări optimiste cu privire la evoluţia economică în România; următorii trei ani au adus însă scăderi generalizate de preţuri ale acţiunilor. În continuare, lucrurile s-au schimbat: la începutul anilor 2000, pe măsură ce conjunctura economică a început să înregistreze progrese vizibile, interesul investitorilor străini pentru pieţe emergente a revenit, iar preţurile acţiunilor au ajuns la niveluri extrem de atrăgătoare după trei ani de scădere, tendinţa generală la bursă s-a inversat. Astfel, preţurile acţiunilor au crescut continuu în următorii 4 ani, recuperând decalajul de valoare faţă de pieţele din jur.

În anul 2005 s-a finalizat procesul de fuziune al celor două pieţe de tranzacţionare din ţara noastră, Rasdaq şi Bursa de Valori, entitatea rezultată (păstrând numele şi mecanismele Bursei de Valori) prezentându-se ca o piaţă solidă şi puternică în peisajul pieţelor de capital din Europa Centrală şi de Est, cu aspiraţii la un loc fruntaş în rândul acestora din punct de vedere al principalilor indicatori.

Segmentul fondurilor de investiţii, concretizat în lansarea primelor fonduri mutuale la începutul anilor '90, a cunoscut o istorie mai agitată la începuturile sale dar, ulterior, a urmat tendinţa generală a acţiunilor, evoluând ascendent pe măsura creşterii numărului de administratori şi a creşterii interesului publicului pentru investiţiile financiare. În anul 1997 a început tranzacţionarea instrumentelor derivate în România, la Bursa Monetar - Financiară şi de Mărfuri Sibiu (BMFMS).

În perspectivă, piaţa de capital din ţara noastră se va dezvolta în continuare prin listarea unor emitenţi puternici, atât din sectorul de stat, cât şi din cel privat, şi prin introducerea de instrumente şi mecanisme noi.

Intermedierea tranzacţiilor pe piaţa de capital se realizează în România de companii specializate numite Societăţi de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF), autorizate de CNVM.

Preview document

Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 1
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 2
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 3
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 4
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 5
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 6
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 7
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 8
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 9
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 10
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 11
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 12
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 13
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 14
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 15
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 16
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 17
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 18
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 19
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 20
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 21
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 22
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 23
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 24
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 25
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 26
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 27
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 28
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 29
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 30
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 31
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 32
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 33
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 34
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 35
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 36
Instituțiile Pieței de Capital - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Institutiile Pietei de Capital.doc

Alții au mai descărcat și

Bursa de Valori București

1. Scurt istoric al Bursei de valori Bucuresti Activitatea bursiera în tara noastra dateaza din anul 1839, prin întemeierea burselor de comert. La...

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

Tranzacțiile bursiere și tipologia acestora

1.Definirea și tipologia tranzacțiilor bursiere 1.1.Definirea, structura tranzacțiilor bursiere. La modul general, tranzacția este definita ca o...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Modelarea dinamică a pieței de capital

INTRODUCERE In orice economie nationala, indiferent cit de dezvoltata, piata de capital cu cele doua componente ale sale, piata primara si piata...

Piața Capitalurilor în România

CAPITOLUL I PIETELE DE CAPITAL  CONCEPT, CAPITALUL FINANCIAR SI CAPITALUL REAL 1.1. Conceptul de bursa Bursa este unul din stâlpii economici...

Piața de capital în România

I.Aspecte generale privind pietele de capital 1.1.Concept Piata de capital reprezinta ansamblul relatiilor si mecanismelor prin care se...

Prezentarea SC Intexco GWF SA Ploiești și a pieței acesteia

CAPITOLUL I PIETELE DE CAPITAL – CARACTERISTICI SI ROL IN ECONOMIA DE PIATA 1.1. Conceptul si structura pietei de capital. Orice economie...

Analiza Economică

Capitolul 1. OBIECTUL SI METODA ANALIZEI ECONOMICE Ca orice stiinta umana sau sociala, economia politica abstrage din lumea reala un fenomen...

Ghidul învestitorului

Cap. I. Notiuni generale Economiile si investitiile joaca un rol deosebit de important atat la nivel macroeconomic, cat si la nivelul fiecarei...

Bursa de Valori

1. Introducere Orice economie naţională, indiferent de nivelul său de dezvoltare, este caracterizată de existenţa şi funcţionarea unor pieţe...

Piața de capital și dobânda

Nevoile de capitaluri, mai ales pe termen lung şi, implicit, existenţa unor disponibilităţi băneşti, la nivelul altor agenţi economici, au...

Ai nevoie de altceva?