Integrare Economică

Prezentarea capitolelor

Primul capitol cuprinde conceptele de baza si introductive asupra a ceea ce inseamna de fapt termenul de integrare economica respectiv integrare economica europeana si prezinta in detaliu cazul U.E.

In capitolul 2, am surprins principalele teorii privind procesul de integrare economica, etapele care au condus spre aceasta si o parte din tratatele integrarii europene. De asemenea, am abordat subiecte referitoare si la pozitivitatea integrarii ca proces, la cele doua principii ale integrarii regionale si la sistemul institutiilor comunitare dar si la structurile nationale de conducere si administrare a integrarii europene.

In ceea ce priveste lucrarea de fata, noi ne-am propus sa analizam intr-o perspectiva cat mai ampla ce inseamna de fapt un proces de integrare economica si proces de integrare economica europeana, care sunt definitiile pe care alti autori le atribuie acestor doi termeni, care sunt teoriile si tratatele pe care s-au fundamentat acestia, precum si care sunt etapele concludente integrarii.

Pentru acesta, noi am ales cazul Uniunii Europene, deoarece este o mare entitate politica, economica si sociala, dezvoltata in Europa fiind compusa din 27 de tari.

CAP. 1 CONCEPTE DE BAZĂ ALE INTEGRĂRII ECONOMICE

Termenul şi conceptul de integrare în general

Noțiunea de „integrare" provine din punct de vedere etimologic din cuvintele latineşti integro, integrare respectiv integratio- integrationis, utilizate cu sensul de a renova, a restabili, a întregi, a completa, altfel spus a pune la un loc mai multe părți într- un tot unitar, elementele constitutive devenind părți integrante.

Termenul de integrare este pentru prima dată definit în prima ediție a The Oxford English Dictionary prin combinarea părților dintr- un întreg. După Macmillan English Dictionary, termenul de integrare poate avea la ora actuală trei semnificații: procesul de a deveni membru cu drepturi depline într- un grup ori societate şi de a deveni complet implicat în activitățile acestora, procesul prin care se permite oamenilor indiferent de rasă să utilizeze un loc, o instituție sau organizație, procesul de combinare cu alte elemente într- o unitate mai largă sau într- un sistem unic. Preluat din matematică în diferite domenii ale ştiințelor socio-umane, inclusiv ştiințele economice, în Dictionaire des sciences economiques, termenul de integrare este definit ca reprezentând fie încorporarea unui element străin într- un ansamblu, fie trecerea de la o stare difuză la una conştientă, coagularea unor elemente dispersate, cu precizarea că întotdeauna noțiunea de integrare implică unitate. În această accepțiune, termenul de integrare apare ca un aspect al concentrării, ceea ce sugerează o viziune depăşită la ora actuală.

Conceptul de integrare în sens general, într- o accepțiune actuală, reprezintă ajustarea reciprocă a elementelor constitutive ale unui sistem, permițându- i acestuia să formeze un nou echilibru. Sistemul poate să preia caracteristicile elementelor constitutive sau poate să- şi formuleze propriile caracteristici, complet autonome. Structura nou creată poate fi considerată drept integrată numai atunci când relațiile care se stabilesc între elementele care o compun sunt stabile pe o perioadă îndelungată şi generează efecte perceptibile la nivelul fiecărei unități componente.