Integrare Economică

INTRODUCERE:

Integrare economica - scurt istoric si evolutie

Notiunea de integrare economica, este relativ noua în teoria economica moderna. În sensul cunoscut acum, apare pentru prima data în literatura de specialitate de dupa perioada anilor 1940, pentru ca ulterior sa patrunda si în limbajul oamenilor politici.

La sfârsitul anului 1942, în timpul unei reuniuni a Asociatiei Economice Americane, Falke Hilgerdt vorbea despre schimburile multilaterale de bunuri si servicii care genereaza o integrare economica a tarilor într-o maniera profitabila pentru toti.

Lansarea Planului Marshall de reconstructie economica a Europei (5 iunie 1947) a fost baza creearii integrarii economice Europene, de acum înainte fiind tot mai multe documentele în care se vorbeste de Integrare Economica .

Integrarea economica este înteleasa astazi ca un proces si în acelasi timp ca o stare de fapt, la care se ajunge în urma unor transformari. Bele Balassa realizeaza o sinteza asupra definirii conceptului de integrare economica, integrarea economica fiind definita ca un ansamblu de procese prin care diferite state constituie un grup sau un bloc comercial regional. Procesele de integrare, deosebit de complexe, presupun si schimbari legislative si institutionale, si de aceea întâlnim alaturi de integrare economica si conceptele de integrare politica (politici macroeconomice, generale, sectoriale), dar si integrare institutionala.

Dupa o jumatate de secol de politici de integrare economica regionala, desfasurate pe întreg globul, specialistii în economie, oamenii politici, si nu în ultimul rând cetatenii simpli se vad angrenati în fenomenul de globalizare, care ar trebui sa asigure prosperitatea popoarelor, bunastarea si, de ce nu, pacea globala, de care suntem înca atât de departe.

Integrare Economica în Europa

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Europa vlaguita de resurse economice, materiale si umane, s-a vazut împartita în doua blocuri rivale economic, politic si militar, respectiv tarile din vest, care formau blocul tarilor capitaliste si tarile din zona central-est Europeana, care se aflau în zona de influenta a Uniunii Sovietice, formând blocul tarilor comuniste. Date fiind diferentele fundamentale existente între cele doua blocuri, au aparut organizatii economice specifice, la nivel de grupari de state, care într-o forma sau alta aveau ca scop integrarea economica zonala.

Pe baza unei idei a lui Jean Monnet, la 18 aprilie 1951 se semneaza la Paris Tratatul Comunitatii Economice a Carbunelui si Otelului de catre Franta, RF Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg. Tratatul a intrat în vigoare în iulie 1952. În anul 1957, aceleasi tari semneaza la Roma tratatele prin care luau fiinta Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice. Statele ce au aderat la CEE au aderat si la celelalte doua tratate mentionate. Urmarea intrarii în vigoare a Tratatului asupra Uniunii Europene de la Maastricht, la 1 noiembrie 1993 se constituie Uniunea Europeana, bazata pe functionarea a trei piloni:

- Comunitatile Europene, ce permit coordonarea de politici comune, urmând obiectivul de coeziune economica si sociala;

- Politica externa si de securitate comuna;

- Cooperare politieneasca si judiciara în materie penala.

Tabelul prezentat mai jos, încearca sa prezinte evolutia celor mai importante asociatii economice europene, care dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial au activat pe plan European.