Întreprinderile mici și mijlocii

Noţiunea de întreprindere

Întreprinderea reprezintă o verigă de bază a economiei,este o unitate economica cu un patrimoniu propriu, care dispune de o personaliitate juridical, formata dintr-un grup organizat de personae care desfasoara procese de munca utilizand mijloace materiale, financiare, si informationale pentru realizarea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarii unor servicii conform cerintelor pietei si urmarind obtinerea unui profit cat mai mare.

Notiunea de întreprindere are la origine cuvântul francez “entreprise”, iar în terminologia anglo-saxona se utilizeaza cu acelasi sens. De multe ori se utilizeaza cu acelasi sens si notiunea de unitate economica sau firma.

Conceptul de întreprindere a cunoscut o lunga evolutie istorica în procesul de

formare si consolidare a economiei moderne. Întreprinderea de azi este esential diferita

de cea care a aparut la începutul dezvoltarii capitalismului.

Henri Fayol considera ca întreprinderea este un ansamblu tehnic si economico-social, care are functii specifice si este condusa dupa principii de piata.

Dupa François Perroux “întreprinderea este o forma de productie prin care în

cadrul aceluiasi patrimoniu se combina preturile diversilor factori de productie adusi

de agenti economici distincti de proprietarul întreprinderii, în vederea vânzarii pe

piata a unui bun sau serviciu si pentru a obtine din diferenta între doua serii de

preturi (pretul de vânzare si pretul de cost) cel mai mare câstig banesc posibil”.

Economistii români au adus contributii la dezvoltarea conceptului de întreprindere

dovedind originalitate si competenta cu privire la întreprinderile industriale si agricole.

Gh. Baritiu, P.S. Aurelian, B.P. Hasdeu, A.D. Xenopol, D.P. Martian, V. Madgearu,

V. Slavescu etc. au pus bazele teoretice ale întreprinderii industriale si au avut o

contributie evidenta la dezvoltarea industriei românesti.

Virgil Madgearu în cursul de economie politica precizeaza ca “…pe baza

abordarii unitare a diferitilor factori de productie: capital, munca si partea naturala

pentru un scop anumit, într-o organizatie închisa si independenta orice coordonator,

fabricant etc., au dreptul sa dispuna cum vor de fortele date”

Ov. Nicolescu si colaboratorii definesc întreprinderea sau firma, astfel: “… un

grup de persoane, organizate potrivit anumitor cerinte juridice, economice,

tehnologice, care concep si desfasoara un complex de procese de munca, folosind cel

mai adesea si anumite mijloace de munca, concretizate în produse si servicii, în

vederea obtinerii unui venit net sau profit, de regula cât mai mare”.

Legea 133/1999 precizeaza ca prin întreprinderea se întelege orice forma de

organizare a unei activitati economice, autonoma patrimonial si autorizata potrivit

legilor în vigoare sa faca acte si fapte de comert, în scopul obtinerii de profit prin

realizarea de bunuri materiale, respectiv prestari de servicii, din vânzarea acestora pe

piata, în conditii de concurenta.

Trăsăturile de bază ale întreprinderii

Fiecare întreprindere constituie o unitate economică distinctă atât faţă de întreprinderi care aparţin de ramuri economice diferite,cât şi faţă de întreprinderi care aparţin de aceeaşi ramură sau subramură,întrucât are anumite caracteristici determinate de următoarele trăsături de bază:

-unitate tehnico-productivă ;

-unitate organizatorico-administrativă;

-unitate economico-socială.

Caracteristicile si definirea întreprinderii în economia de piata

Întreprinderile sunt organisme vii care au un rol fundamental în economia de piata,întrucât produc bunuri si servicii si pe aceasta baza distribuie veniturile din activitatealor si creeaza locuri de munca.

Întreprinderea are trei caracteristici principale: este o unitate economica si de productie, este o celula a societatii, este un centru de decizie economica.

Rolul major al întreprinderii consta în faptul ca este un agent economic care exista

prin angajatii sai si datorita bunurilor si servi ciilor oferite pe piata consumatorilor sai.

1. Întreprinderea este o unitate economica si de productie, un agent economic

a carui functie principala este producerea de bunuri si servicii destinate vânzarii.

Întreprinderea are o forma juridica, deci este o persoana juridica, care poate fi

întreprinzatorul individual sau societatea. În aceasta calitate întreprinderea are un

patrimoniu, cont la banca, contabilitate proprie si încheie bilant contabil.

Întreprinderea este o entitate juridica ce nu trebuie confundata cu forma sub care

functioneaza la un moment dat. În decursul existentei sale, întreprinderea poate

cunoaste mai multe forme juridice (societate cu raspundere limitata, societate pe

actiuni etc.).

Productia întreprinderii este destinata vânzarii pe piata, deci este comercializabila.

Prin aceasta caracteristica, întreprinderea se delimiteaza de alti agenti, cum ar fi

administratiile publice (ministere, organisme neguvernamentale, colectivitati locale

etc.) care efectueaza servicii nemarfare.