Introducere în gândirea economică modernă

«Viitorul devine prezent, prezentul – trecut,

iar trecutul se transforma intr-un permanent regret daca nu-l planifici.»

Economistii vad viitorul ca fiind determinat de forte economice care ne modeleaza vietile. Ei incearca sa inteleaga modul in care actioneaza aceste forte si sa elaboreze modele teoretice cu ajutorul carora sa poata anticipa viitorul.

Ca orice stiinta, economia evolueaza in permanenta prin negarea si depasirea limitelor gandirii epocilor precedente. Tocmai din aceasta cauza raspunsurile care sunt obtinute la intrebarea “ Poate statul sa asigure prosperitatea cetateanului?” nasc nenumarate controverse.

Dupa cum se stie, stiinta economica nu este o stiinta exacta, ea nelimitandu-se la preturi, profituri si costuri, « legile, principiile morale, moda si conceptiile oamenilor jucand un rol important in economie. Ele o pot sustine sau o pot face sa se prabuseasca. Stiinta economica este la fel de vasta ca societatea insasi » , sustine Tod G. Buchholz in cartea sa intitulata ‘ Ide noi de la economisti morti- Introducere in gandirea economica moderna’.

Insasi autorul marturiseste ca aparitia acestei carti nu urmareste informarea cititorilor, ci doreste sa stimuleze gandirea si imaginatia acestora din urma, in vederea crearii unei idei de ansamblu asupra evolutiei si continutului stiintei economice. Cartea structurata pe treisprezece capitole ofera cititorului – economistului, viitorului economist sau simplului cetatean- sansa de a « conversa » cu economisti de renume precum Adam Smith, John Stuard Mill, Karl Marx , David Ricardo si multi altii.

Se vorbeste foarte mult de ascensiuni si declinuri, nenumarate incercari de a schimba politica unei tari, legi si teorii evocate de marii economisti de-a lungul secolelor XVIII, XIX si XX. Cu totii au dorit o evolutie in bine a tari in care au trait atat pe plan intern ( dezvoltarea interna economica si sociala) cat si pe plan extern ( in relatia cu tari vecine sau aflate la mari distante). Cu totii s-au remarcat prin spiritul inovativ, insa putini au reusit sa aduca intradevar schimbari pe plan national.

Inca din cele mai vechi timpuri omul a avut tendinta de dezvoltare. Comunicarea, ingeniozitatea si munca l-au ajutat sa ajunga unde se afla in acest moment. S-a pornit de la necesitatea de zi cu zi pentru sine si familie si s-a ajuns la schimbul de marfuri, colaborare si valorificarea celor dobandite,toate acestea in ciuda piedicilor pe care le-a intampinat.

Dintre acestea putem aminti de « mana invizibila », mai exact puterea pe care statul a exercitat-o ani de-a randul inhibind dezvoltarea micilor intreprinzatori, care nu au forta de negociere si care au facut cu greu fata concurentei si favorizand pe cei care datorita situatie materiale sau anumitor ‘sus-pusi’ au reusit sa domine piata economica.

O alta piedica in calea dezvoltarii a reprezentat-o lipsa unor institutii specializate ale statului care sa poata stabili legi si politici economice coerente si aplicabile tuturor comerciantilor. Se instaura o situatie de monopol exercitata de mari corporatii,iar cei mai mici trebuiau sa se supuna ‘legilor’ impuse de acestia.

Nu in ultimul rand se poate vorbi de o bariera stabilita intre comerciantii interni si cei externi aparuta prin stabilirea unor taxe vamale mult prea ridicate sau prin politici care interziceau liberul schimb.

Aceste probleme au fost dezbatute de numerosi economisti straini zeci de ani, incercand sa se ajunga la o situaite de compromis astfel incat nimeni sa nu aibe de pierdut, iar tarile in cauza sa poate simti o dezvoltare semnificativa.

Bazele stiintei economice au inceput sa se structureze undeva dupa anul 1600 pe cand tineri absolventi ai unor academii de seama precum Cambridge sau Oxford au incercat sa expuna lumii o noua viziune care urma sa socheze. Parerile pro si contra nu au intarziat sa apara, insa un lucru este cert, acest fenomen a luat o nebanuita amploare astfel incat in zilele noastre se poate vorbi de o viziune economica aproape in totate domeniile existente.

Dintre cei care si-au impus punctul de vedere la un anumit moment dat putem aminti pe bine cunoscutul David Ricardo, un om de afaceri de succes de la Londra – avea propria afacere si o avere insemnata obtinuta din plasamente financiare in actiuni, obligatiuni si valori imobiliare. Fara studii superioare, bazandu-se doar pe cunostintele dobandite pana la acel moment si pe abilitatile sale, David Ricardo a indraznit sa vorbeasca despre ceea ce avea sa se numeasca ‘stiinta economica’.

Alaturi de profesorul universitar Thomas Robert Malhtus, Ricardo a incercat sa convinga statul si nu numai, de importanta deosebita pe care o are aplicarea economiei in politica de conducere a acestuia. Desi la inceput cei doi economisti nu pareau sa ajunga la un consens, fiecare dorind sa isi impuna punctul de vedere, acestia au reusit sa convinga lumea intreaga de valoarea teoriei pe care au formulat-o impreuna.