Investiții în Administrația Publică

Domeniu: Economie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 78 în total

Cuvinte : 22177

Mărime: 114.25KB (arhivat)

Publicat de: Izabela Pătrașcu

Puncte necesare: 12

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lucaciu Ioana

sunt descrise multe lucruri despre administratia publica

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

CAPITOLUL I CONSIDERENTE PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ 3
1.1. Tendinţe actuale în administraţia publică locală 3
1.2. Organizarea finantelor publice locale 6
1.3. Procesul bugetar la nivelul colectivităţilor locale 8
CAPITOLUL II SURSE DE FINANŢARE A PROIECTELOR ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ 12
2.1 Împrumuturi contractate de autorităţile administraţiei publice locale 12
2.2. Structura şi destinaţia surselor de finanţare a societăţilor comerciale 14
2.2.1 Finanţarea din surse proprii 16
2.2.1.1 Autofinanţarea 18
2.2.1.2 Exploatarea capitalului propriu 19
2.2.2 Finanţarea din surse atrase 22
2.2.2.1 Subscrierea de capital acţionar 22
2.2.2.2 Împrumutul 23
2.2.2.2.1 Împrumutul obligatar 24
2.2.2.2.2 Apelul la instituţiile specializate 24
2.2.2.3 Leasingul 27
2.2.2.4 Achiziţii de obiecte de investiţii în rate 29
2.2.2.5 Fonduri cu capital de risc 31
CAPITOLUL III COSTUL FINANŢĂRII PROIECTELOR DE INVESTIŢII 33
3.1 Aspecte conceptuale privind decizia de finanţare 33
3.2 Finanţarea din fonduri proprii 34
3.3 Creditul bancar 34
3.4 Achiziţii de obiecte de investiţii în rate 35
3.5 Strategia de finanţare 36
CAPITOLUL IV STRATEGII DE FINANŢARE A PROIECTULUI DE REABILITARE A DOMENIULUI SCHIABIL DIN ORAŞUL SINAIA 38
4.1 Date de identificare a beneficiarului 38
4.1.1 Amplasament 38
4.1.3 Istoric 39
4.1.4 Geografie 40
4.1.5 Demografie 41
4.1.6 Economie 41
4.1.7 Administraţie 43
4.1.8 Emisiuni anterioare de valori mobiliare 44
4.2.Date financiare 45
4.2.1 Aspecte legale 45
4.2.2 Impozitare 45
4.2.3 Rezultate financiare 46
4.2.4 Împrumuturi 50
4.2.5 Politica de investitii 50
4.3 Informaţii privind proiectul de reabilitare şi extinderea domeniului schiabil al oraşului Sinaia 51
4.3.1 Descrierea domeniului schiabil actual 51
4.3.2 Diagnosticul domeniului schiabil 52
4.3.3 Diagnosticul mijloacelor de transport pe cablu 54
4.3.4 Calculul estimativ al investiţiei necesare pentru reabilitarea şi extinderea 56
domeniului schiabil pe faze ale proiectului 56
4.4 Surse de finanţare a proiectului de investiţii 58
4.4.1 Aspecte legale 58
4.4.2 Surse de finanţare a proiectului de reabilitare a domeniului schiabil din Sinaia 59
4.5 Costul finanţării proiectului de investiţii 65
4.6 Surse de returnare a împrumutului 70
4.6.1 Elemente de siguranţă 70
4.6.2 Surse de returnare a imprumutului 70
CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI PROPUNERI 73
BIBLIOGRAFIE 79

Extras din proiect

Capitolul I Considerente privind administraţia publică

1.1. Tendinţe actuale în administraţia publică locală

Societatea românească se află într-un proces de schimbare, în care toate elementele de ordin economic, social, politic au cunoscut o noua dinamică în încercarea de adaptare la condiţiile prezente. În condiţiile actuale ale evoluţiei colectivitaţilor urbane europene, administraţia publică trebuie să facă faţa unui amplu proces de competiţie a ierarhiilor comunitaţilor teritoariale.

Evoluţia firească pe care trebuie să o urmeze administraţia publică este aceea de descentralizare. Fenomenul de descentralizare urmareşte să ofere colectivităţilor teritoriale o anumită autonomie, permiţându-le să-şi definească singure normele de acţiune şi să-şi aleagă modalitaţile de intervenţie, în funcţie de obiectivul urmarit.

Descentralizarea generează o multitudine de efecte asupra colectivităţilor locale. Astfel, transferul de competenţe către organele administraţiei publice locale determină afirmarea ambiţiilor proprii, prin încercarea de întărire a identităţii şi spiritului locului.

Autonomia financiară a autorităţilor locale este absolut necesară, deoarece autonomia administrativă nu ar fi posibilă fără autonomia financiară, care-i asigura suportul material al funcţionării. Problema consolidării autonomiei locale este o preocupare universală, statele democratice contemporane fiind interesate de aplicarea principiului descentralizării serviciilor publice, prin transmiterea prin lege, a mai multor competenţe organelor puterii şi administraţiei locale.

Problematica generală a autonomiei locale pentru statele europene face obiectul Cartei Europene a Autonomiei Locale. Întocmită de către Consiliul Europei pe baza unui proiect propus de Conferinţa Permanentă a Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa, Carta Europeană a Autonomiei Locale a fost deschisă semnăturilor conform convenţiei încheiată între statele membre, din octombrie 1985.

Protejarea şi întărirea autonomiei locale în Europa prin intermediul unui document, care să explice principiile adoptate de toate statele democratice din Europa, constituie un obiectiv al organelor locale de guvernare, recunoscându-se de la început că un asemenea text ar trebui să ţintească la asigurarea adeziunii celor care sunt implicaţi în apărarea autonomiei locale.

Carta obligă semnatarii să aplice regulile de bază ce garantează independenţa politică, administrativă şi financiară a autorităţilor locale.

Principiile generale enumerate de Carta Europeană a Autonomiei Locale sunt:

1. “colectivităţile locale au dreptul, în cadrul politicii economice naţionale, la resurse proprii adecvate, de care să poată dispune liber, în vederea exercitării atribuţiilor lor;

2. resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile stabilite pentru ele prin Constituţie sau Lege;

3. cel puţin o parte din resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie să provină din impozite şi taxe locale, în proporţii stabilite la nivelul autorităţilor locale, în limitele legii;

4. sistemul financiar din care fac parte resursele de care dispun colectivităţile locale trebuie să fie de natură suficient de diversificată şi dinamică, încât să le permită să urmărească, pe cât posibil, evoluţia reală a costurilor exercitării competenţelor proprii;

5. protecţiei colectivităţilor locale mai slabe din punct de vedere financiar impune instituirea unor proceduri de ajustare sau a altor măsuri echivalente care să corijeze efectele repartiţiei inegale ale potenţialelor surse de finanţare, cat şi sarcina financiară care le revine acestora. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să reduca libertatea de opinie a colectivităţilor locale in cadrul propriului lor domeniu de responsabilitate;

6. colectivităţile locale trebuie să fie consultate, într-o manieră adecvată, asupra modalităţilor în care le vor fi alocate resursele redistribuite;

7. subvenţiile acordate colectivităţilor locale nu trebuie să fie destinate, în măsura în care este posibil, finanţării unor proiecte expres specificate. Acordarea subvenţiilor nu trebuie să aduca atingere libertăţii fundamentale a autorităţilor locale de a-şi stabili politici proprii în domeniul lor de competenţă;

8. în scopul finanţării propriilor obiective de investiţii, colectivităţile locale trebuie să aiba acces, conform legii, la piaţa naţională de capital.”

Prin aplicarea acestor principii se urmăreşte realizarea unei autonomii autentice a administraţiei locale care să poată duce la creşterea eficienţei acesteia.

Nivelul ridicat al eficienţei acţiunilor autorităţilor locale este cerut de pretenţiile cetăţenilor faţa de calitatea serviciilor. Aceştia refuză să mai fie trataţi ca simpli consumatori şi preferă să fie priviţi în postura de clienţi, fapt pentru care serviciul public se apropie din ce în ce mai mult de sectorul privat.

În aceste condiţii, activitatea oricărui consiliu local trebuie să împrumute caracteristicile antreprenoriale şi principiile moderne de gestiune ale sectorului privat, iar funcţionarii publici prestatori de servicii publice trebuie să adopte noi reguli în relaţiile cu cetăţeanul.