Investiții publice

Introducere

Economia şi viaţa socială a satului actual, în majoritatea zonelor rurale, sunt decuplate de la economia naţională. Plecarea tinerilor din mediul rural contribuie la privarea satului de un capital uman apt să conducă la perpetuarea şi dezvoltarea comunităţilor rurale. Aceştia părăsesc satul, privându-l de o forţă de muncă de calitate. Concomitent cu plecarea tinerilor din mediul rural spre mediul urban se înregistrează o creştere a populaţiei de peste 35 de ani care părăseşte oraşul pentru liniştea oferită de satul românesc, sau din contra datorită constrângerilor financiare. Acest fapt a dus la transformarea satelor în “azile de pensionari” sau “de săraci.”

O salvare a satului românesc o constituie strategiile de dezvoltare locală care să vizeze renaşterea şi dezvoltarea spaţiului rural la toate palierele sale de viaţă: economic, cultural-spiritual, politic şi social. Acestea ar putea fi potenţate de actuala conjuctură europeană favorabilă, respectiv de facilităţile de care dispune satul în condiţiile apartenenţei la UE.

Strategia de dezvoltare locală este un instrument care ghidează şi integrează eforturile de dezvoltare locală ale întregii comunităţi, iar pentru o implementare de succes este necesară participarea şi cooperarea tuturor cetăţenilor, autorităţilor locale şi a sectorului privat. Deoarece ele se întocmesc pe o perioadă de timp îndelungată este necesară o prioritizare a direcţiilor de acţiune şi investiţiilor.

Deoarece peste 80% din populaţia şi din suprafaţa UE aparţin mediului rural, acestui sector i se acordă o foarte mare importanţă la nivel european şi de aceea cele mai multe fonduri sunt alocate în acest sens. Statutul de membru comunitar al României deschide perspectiva unei noi etape în dezvoltarea economico-socială a regiunilor şi localităţilor acesteia. În cadrul UE colectivităţile europene se află intr-un proces de competiţie, fiecare încercând să-şi impună propria personalitate prin valorificarea poziţiei geografice, peisagistice, cultural-istorice, etc. Exigenţele cetăţenilor au crescut foarte mult în ultimele decenii, aceştia dorind să fie trataţi în calitate de clienţi de către autorităţile administraţiei locale. Pentru ca România să se alinieze standardelor impuse de Uniunea Europeană şi pentru a se putea afirma într-o lume aflată permanent în schimbare, aceasta trebuie să ţină cont de aşteptările cetăţenilor şi să acţioneze în consecinţă, elaborând strategii durabile şi competitive de dezvoltare locală.

Strategia de dezvoltare locală se adresează unei game largi de probleme economice, sociale şi de mediu ale comunităţii, care sunt relevante pentru definirea obiectivelor necesare obţinerii dezvoltării durabile şi creşterii coeziunii economice şi sociale. Ea este un cadru de planificare strategic care defineşte viziunea, căile care conduc la obţinerea ei şi pe baza căruia sectorul public şi privat pot acţiona eficient în ceea ce priveşte folosirea resurselor locale şi obţinerea de beneficii în folosul comunităţii. Strategia ghidează astfel încât intervenţiile şi activităţile necesare creării unei regiuni dinamice şi prospere să se concentreze asupra domeniilor cheie de dezvoltare.

Având în vedere cele prezentate mai sus considerăm că pentru a relansa economia sectorului rural pentru ca satele să raspundă noilor cerinţe de viată ale cetăţenilor şi pentru o dezvoltare armonioasă a acestora este absolut necesar ca autorităţile locale să elaboreze strategii de dezvoltare locală eficiente, în funcţie de potenţialul natural de care dispune colectivitatea.

CAPITOLUL I: PREZENTAREA COMUNEI

ȘI A PRIMĂRIEI DAIA

1.1 Profilul socio-economic şi de mediu al comunei Daia

1.1.1 Aşezare geografică şi organizare

Teritoriul comunei Daia se află situat în partea central – sudică a judeţului Giurgiu, pe şoseaua ce uneşte oraşele Bucureşti şi Ruse (Bulgaria). Comuna are o aşezare geografică favorabilă, fiind situată la o depărtare de 12 km nord de municipiul de reşedinţă de judeţ, 14 km faţă de Dunăre şi 50 km de Bucureşti.

Teritoriul administrativ al comunei are o formă alungită şi o suprafaţă de 6.359,4 ha.

Teritoriul administrativ al comunei Daia are următoarele vecinătăţi:

- în partea de Nord cu comuna Călugăreni şi Stoeneşti

- în partea de Est cu comuna Băneasa

- în partea de Vest cu comuna Frăteşti

- în partea de Sud cu comuna Oinacu

Coordonatele geografice ale comunei sunt 44 grade latitudine nordică şi 26 grade longitudine estică. În componenţa comunei intră două sate: Daia şi Plopşoru.

1.1.2 Relieful, clima, flora, fauna, reţeaua hidrografică a comunei

Relieful şi clima comunei

Comuna Daia este situată la marginea Câmpiei Burnasului, care este de tip tabular, dominând Lunca Dunării.

Relieful comunei Daia este extrem de frământat, cu zone terasate, păduri mixte şi lunci. Terenul are structură lutoargiloasă şi lutonisipoasă.

Comuna Daia este compusă din 4 nuclee:

- fostul sat Dăiţa (în prezent înglobat în satul Plopşoru) şi nucleul vechi al satului Daia, care sunt aşezate pe povârnişurile de tranziţie spre luncă cu declivităţi accentuate;

- nucleul nou al satului Daia aşezat pe teren plat în luncă, cota 25m RMN (Reper Marea Neagră)

- satul Plopşoru care este aşezat pe terasă cota 85m RMN, pe teren plan, între Daia şi Plopşoru fiind o diferenţă de nivel de aproximativ 50m.

Fostul sat Dăiţa, situate între două văi cu relief relativ accidentat, cu pante de cca. 5 - 10 % pe care şoseaua naţională le traversează prin serpentine, se întinde tentacular, urmând relieful.

Satul vechi Daia se desfăşoară pe cei doi versanţi ai văii Fântânilor, care ia naştere din terasă şi traversează şoseaua naţională pe direcţia est – vest. Din punct de vedere geotehnic, terenul este loessoid. El este stabil pe platoul superior şi supus la eroziuni pe pantele puternice ale versantului spre Dunăre.