Investiții străine în Moldova

După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anul 2000. Ponderea cea mai importantă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul. Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.

Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi și a înghețat dobânzile. Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste hotarele republicii. Datele Băncii Mondiale arată că o treime din PIB-ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate (cca. 1.7 miliarde dolari legal).

Cei mai mari investitori străini în Republica Moldova sunt:

France Telecom (Orange, TeliaSonera (Moldcell), Lafarge, Société Générale, Veneto Banca, QBE, RosGosStrah, Bemol, Lukoil, GazProm, RAO EES, Petrom, Rompetrol, BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank România, Südzuker, METRO AG, Raiffeisen Bank, etc.

Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2.1% în 2000 până la 7.5% în 2008. Deși economia Moldovei este puțin integrată în economia mondială, consecințele crizei financiare și economice au fost resimțite. Factorul, prin care s-a propagat criza în Moldova, este legat de dependența țării de remitențele transmise de peste hotare, care au scăzut în 2009 cu 30,0%, precum și de competitivitatea redusă a produselor autohtone.

În anul 2010 situația economico-financiară s-a stabilizat. PIB a crescut în termeni reali cu 6,9%, exporturile au crescut cu 12.%, iar importurile cu 13.7%. Descreșterile înregistrate în anul 2009 au fost recuperate în toate sectoarele, cu excepția producției industriale, construcțiilor și a transporturilor.

Actualmente, în Moldova își desfășoară activitatea 15 instituții financiar-bancare, dintre care în 2010 9 erau cu capital străin. Sistemul bancar din Republica Moldova are o pondere relativ mică a băncilor cu capital de stat. Ponderea statului în sistemul bancar constituie 13,1% din totalul activelor, ponderea băncilor cu capital străin în totalul activelor din sistemul bancar este de 41.5 %.

An Creștere

economică An Creștere

economică An Creștere

economică

1991 -7,5% 2001 +6,1% 2011 +6,4%

1992 -29,0% 2002 +7,8% 2012 -0,7%

1993 -1,2% 2003 +6,6% 2013 +8,9

1994 -30,9% 2004 +7,4% 2014 +4,6

1995 -1,4% 2005 +7,5%

1996 -5,9% 2006 +4,8%

1997 +1,6% 2007 +3,0%

1998 -6,5% 2008 +7,8%

1999 -3,4% 2009 -6,5%

2000 +2,1% 2010 +6,9%

1. Evoluţia investiţiilor străine directe în R. Moldova.

Stocul de investiţii străine directe acumulat la sfârşitul lunii septembrie 2014 a fost evaluat la 3,630.00 mil. USD, din care capitalul social şi venitul reinvestit deţin o pondere de 74.8 la sută (împrumuturile intra grup (alt capital) – 25.2 la sută. În distribuţia geografică a capitalului social acumulat, investitorilor din ţările UE le-a revenit ponderea majoritară – 52.9 la sută. Investitorii din ţările CSI au deţinut o pondere de 11.3 la sută din totalul capitalului social acumulat, din alte ţâri – 35.8 la sută . Pe parcursul semestrului I al anului 2014 în Republica Moldova a fost înregistrată o scădere a volumului investiţiilor străine directe atrase în economia naţională în raport cu ianuarie-iunie 2013. Astfel, fluxul net al investiţiilor străine directe în economia naţională a însumat în primul semestru 74,5 mil. dolari SUA, ceea ce constituie doar 56,4% comparativ cu perioada respectivă a anului 2013 .

Potrivit datelor Ministerului Economiei, activităţile economice care au beneficiat de investiţii străine directe acumulate sub formă de capital social, conform situaţiei din 01.07.2014 au fost activitatea financiară - 25,8% din volumul investiţiilor străine atrase în Moldova. Pe locul doi se află industria prelucrătoare – 22,9%, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul locul trei – 14,3%. Apoi, în ordine descendentă urmează tranzacţiile imobiliare – 11,6%, transporturi şi comunicaţii – 10,7%, energie electrică, gaz şi apă – 7,3%. În ansamblu, investiţiile în sectoarele nominalizate au constituit circa 92,6% din volumul total al mijloacelor investite de către investitorii străini pe parcursul anilor de evidenţă.