Investițiile străine în RM în perioada de după 1989 - realități, perspective și căi de creștere

INTRODUCERE

În condiţiile globalizării, problema investiţiilor străine directe, influenţa lor asupra modernizării economiilor în tranziţie, continuă să facă parte din categoria problemelor-cheie ale teoriei economice. Necesitatea atragerii şi utilizarea eficientă a ISD ţin de însăşi esenţa procesului investiţional, proces care asigură, în mare măsură, prosperitatea socială, politică şi economică a fiecărei ţări.

Experienţa mondială denotă că, în multe ţări în curs de dezvoltare, saltul investiţional în economie a început anume cu venirea capitalului străin. Cercetarea problemelor ISD este condiţionată şi de faptul că investiţiile străine constituie una din căile de bază ale integrării economiilor naţionale în economia mondială. În prezent, efectele ISD asupra ţărilor în tranziţie sunt studiate insuficient. Particularităţile economiei în tranziţie necesită nu doar un instrument propriu, adaptat la condiţiile naţionale, ci şi cunoaşterea obligatorie şi aplicarea în practică a concepţiilor despre investiţiile străine directe, elaborate de diferite şcoli ale gândirii economice contemporane.

În Republica Moldova, actualitatea problemei ISD este accentuată şi prin voinţa ţării noastre de a se integra în Uniunea Europeană. Pentru aceasta, este necesară reorganizarea economiei şi trecerea la relaţiile de piaţă, ce corespund standardelor din UE. De asemenea, este nevoie de o studiere serioasă a experienţei ţărilor care utilizează eficient ISD, creează condiţii maxim favorabile pentru funcţionarea acestora.

Proiectul este structurat în trei capitole. Capitolul I – „Definirea investiţiilor străine directe” – conţine informaţii despre cadrul conceptual al ISD, fiind prezentate opiniile mai multor cercetători, precum şi beneficiile şi dezavantajele potenţiale ale investiţiilor străine directe.

Capitolul II – „Impactul ISD asupra dezvoltării ţărilor în tranziţie”, conţine o analiză comparativă a climatului investiţional în ţările în tranziţie din Europa Centrală şi de Est. De asemenea, o atenţie deosebită este acordată analizei rolului ISD în respecializarea economiilor în tranziţie şi reorientarea, pe această bază, a structurii şi orientării geografice a fluxurilor comerciale.

Capitolul III – „Evoluţia ISD atrase în economia Republicii Moldova” – analizează intrările de investiţii străine directe în ţară pe parcursul anilor 1989-2008 şi structura acestora. Se identifică problemele majore în domeniul politicilor guvernamentale şi se depistează cauzele performanţei atât de reduse în domeniul investiţiilor străine. În „studiul de caz” este analizată activitatea unei întreprinderi mixte cu capital străin – „Stag” S.A.

Proiectul se încheie cu o serie de concluzii şi recomandări.

CAPITOLUL I. DEFINIREA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE.

1.1. Cadrul conceptual al ISD.

Investiţiile străine directe reprezintă una dintre cele trei forme principale ale acestora, investiţii de portofoliu şi de tip “construcţie-operare-transfer” (COT).

Investiţiile străine directe reprezintă introducerea de capital de către un agent al economiei autohtone într-o întreprindere nouă sau existentă, ce aparţine altei economii, cu scopul de a obţine o dobândă de durată şi conducere activă sau influenţă în acea întreprindere. OCDE/FMI definesc investiţia străină ca o entitate în care investitorul străin deţine 10% sau mai mult, din acţiunile ordinare sau drepturile de vot ale întreprinderii.

Investiţiile de portofoliu sunt investiţii făcute în capitalul comercial sau alte instrumente financiare folosite, de obicei, pentru finanţarea unor întreprinderi mari în scopul obţinerii unei rate a dobânzii, dar fără intenţia de a exercita un anumit control asupra întreprinderii.

Investiţiile de tip COT (şi varietăţile lor) au loc atunci cînd investitorul construieşte o unitate de producţie, de obicei o centrală electrică, un port sau un complex industrial şi le gestionează o perioadă anumită de timp, după care investiţia este transformată în proprietate de stat.

Investiţiile străine directe aduc mult mai multe beneficii economice decât investiţiile de portofoliu, deşi un aflux puternic de investiţii de portofoliu indică că economia este sănătoasă şi ar putea stimula, la rândul său, afluxul de ISD.

Investiţiile de tip COT sunt încurajate uneori în cadrul economiilor în tranziţie pentru proiecte de infrastructură industrială, precum sunt centralele electrice, dezvoltarea unui port sau a unor complexe industriale. Pot fi necesare modificări în legislaţie pentru a crea un cadru legislativ potrivit pentru acest tip de investiţii. Pe parcursul perioadei de operare a investiţiei, investitorul trebuie să fie sigur că va putea recupera costul investiţiei din fluxul de venituri ale activitaţii şi că va obţine profit.

Există o mulţime de definiţii ale investiţiilor străine directe. ISD sunt definite de FMI ca “investiţii care sînt efectuate pentru a achiziţiona o participare importantă într-o întreprindere, operând într-o altă economie decât cea a investitorului, scopul acestuia fiind acela de a dobândi un rol efectiv în managementul întreprinderii”. Particularitatea principală a investiţiilor străine directe constă în faptul că investitorul are dreptul de a controla întreprinderea fondată de el în altă ţară.

În opinia cercetătorului Mirela Matei din România, “ISD reprezintă ansamblul fluxurilor financiare, materiale, tehnologice şi manageriale pe care o persoană fizică sau juridică le desfăşoară într-o altă economie decât cea în care este rezidentă, pentru realizarea unei activităţi productive de durată, prin deţinerea controlului asupra acesteia”. [Matei, Mirela. Investiţii străine directe: funcţii şi evoluţii. 1990-2000. Bucureşti, 2004. p.20] Din definiţia de mai sus reiese că ISD pot fi realizate nu doar de societăţile transnaţionale, ci şi de anumite persoane fizice, fonduri de investiţii sau intreprinderi mici şi mijlocii.