Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 6883
Mărime: 76.26KB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Cuprins

Capitolul 1. Organizarea socialã si idealul ,,binelui comun’’ in gândirea economică din Antichitate si Evul Mediu

1.1.Antichitate

1.1.1. Orientul Antic

1. 1.2. Grecia Antică

1.1.3. Roma Antică

1. 2. Evul Mediu

Capitolul 2. Paralelă între concepţia despre statul ideal a lui Platon si Aristotel

2.1 Despre Platon si lucrările sale

2.2Statul ideal in concepţia lui Platon

2.3 Despre Aristotel si lucrările sale

2.4 Opoziţia faţă de Platon

Capitolul 3. Despre democraţie în concepţia lui Platon şi Aristotel

Capitolul 4.Doctrina lui Thomas D`Aquino şi influenţa acesteia asupra gândirii economice a Evului Mediu

Organizarea socialã si idealul ,,binelui comun’’ in gândirea economicã din Antichitate si Evul Mediu

Extras din document

1.Antichitate

1.1. Orientul Antic

Pentru perioada de început, la toate popoarele Orientului antic (egiptenii, asiro-babilonienii, evreii) exista o formă de proprietate comună asupra bunurilor. În mileniul al III-lea î.e.n. începe să se dezvolte proprietatea privată şi – o dată cu ea – are loc structurarea societăţii în clase sociale. Simultan, asistăm la restrângerea economiei naturale şi extinderea economiei de mărfuri, la intensificarea circulaţiei băneşti, ori la apariţia primelor instituţii de credit. Apare şi ia amploare schimbul de mărfuri în localităţi – sate şi oraşe – şi între acestea sau chiar între ţări.

Proprietatea privată tinde să devină dominantă în întreaga Antichitate, spre sfârşitul mileniului I î.e.n. Tot în acest mileniu asistăm şi la formarea primelor imperii şi sisteme coloniale ale Antichităţii. În linii generale structura socială a statelor antice a fost formată din sclavi şi stăpâni, clasele principale în acea perioadă. Cu toate acestea, de la o ţară la alta, de la o regiune la alta, sau în perioade diferite, structura socială a fost, de la caz la caz, diferenţiată.

Indiferent, însă, de particularităţile de loc şi timp, cele două clase menţionate se

regăsesc şi sunt distincte peste tot. De asemenea, indiferent dacă era organizată pe baza

proprietăţii comune sau private, societatea antică a fost diferenţiată în întreaga sa existenţă.

Datorită vicisitudinilor condiţiilor naturale, a necesităţii organizării unitare a vieţii în funcţie de evoluţia factorilor externi, a suprafeţelor întinse ce trebuiau administrate si cultivate, a dependenţei ritmicităţii vieţii economice de unele fenomene climatice cum ar fi revărsarea râurilor Nil, Tigru si Eufrat, precum şi datorită nevoilor economice si de apărare, statele Orientului Antic (Egiptul, Asiro-Babilonia sau Palestina) au fost organizate aproape de la început în structuri centralizate. S-a produs astfel o centralizare politică, economică si religioasă ce a condus la o centralizare a culturii, care pătrunzând adânc în popor, a devenit o putere unificatoare, a dat statului o fizionomie culturală unitară.

Legislaţia lui Hammurabi (descoperită în anul 1901–1902 la Susa în Persia – Iran) constituie una dintre cele mai vechi culegeri de legi din lume. Ea se prezintă sub forma unei lungi inscripţii cuneiforme şi oglindeşte procesul de centralizare a statului sclavagist şi fenomenul de consolidare a proprietăţii private. Acest cod evidenţiază existenţa în Babilonia a unui drept de posesiune şi familial prin care se reglementa starea persoanelor, bunurilor, contractelor, delictelor şi pedepselor, ce variau după starea socială.

Poporul era organizat în stări sociale ca: sclavii, servii, muncitorii liberi, meseriaşii pe lângă preoţi, nobilii şi ţăranii liberi. Din acest document rezultă organizarea socială, stratificată şi sprijinită pe proprietatea privată şi libera iniţiativă, cu o mare libertate individuală de mişcare şi cu o intervenţie statală în sprijinul categoriilor

defavorizate. Asistăm astfel la măsuri pentru protecţia celor slabi, a muncitorilor – chiar a celor neliberi – şi a sclavilor, pentru asigurarea produsului muncii lor, şi la o oarecare eliberare de sarcini, precum şi la măsuri pentru uşurarea sarcinilor debitorilor. Codul lui Hammurabi este depus şi se găseşte astăzi la Musée Louvre din Paris, Franţa.

Vechiul Testament este la rândul sau un document extrem de valoros atât din punct de vedere religios, cât şi pentru a ne ajuta a întelege modul de organizare si funcţionare a societăţii antice şi a economiei. Aici se reglementează raporturile economice, morale şi sociale ale societăţii evreesti anterioare naşterii creştinismului. Toate aspectele vieţii economice, mai exact cele legate de mijloacele de existentă, proprietate, schimburi, sclavie erau reglementate de legea mozaică. Aceasta avea garanţia autorităţii divine şi era adusă poporului evreu prin intermediul lui Moise. Vechiul Testament, prin întregul său conţinut, deşi este o scriere cu un pronunţat caracter social, cultivă tocmai individualismul economic, spiritul comercial şi întreprinzător.

1.2. Grecia Antică

Spre deosebire de Orient, unde condiţiile naturale şi alte împrejurări au impus, încă de la început, formarea statelor centralizate, în Europa6 (Erep = Vest, Occident în

indoeuropeană) diversitatea cadrului natural, eterogenitatea resurselor şi formelor de relief, alături de alte condiţii sociale, au contribuit la menţinerea – pentru o perioadă relativ mai lungă – a caracterului descentralizat al activităţilor umane. În timp ce în Orient statele antice au parcurs drumul de la structuri centralizate spre descentralizare, în Europa s-a ajuns la state centralizate după un drum îndelungat, marcat de reuşite şi eşecuri diverse şi îndelung repetate.

În Orientul antic, Dumnezeu vorbea omului prin intermediul stăpânului, al regelui. Spre deosebire de aceasta, în Grecia antică, prin conştiinţă, Dumnezeu vorbeşte din interiorul omului. Orientalului îi lipsea înţelegerea sensului, caracterului şi rolului statului, căci el nu era liber. Grecul, simţindu-se liber, aparţine, în mod conştient unui stat, pentru că este convins că numai ca membru al acestuia el poate tinde spre fericirea personală. Polisul grecesc este o comunitate liberă, formată din cetăţeni liberi, care se unesc conştient în stat din dorinţa căutării binelui comun şi individual. Comunitatea orăşenească este, în acelaşi timp şi măsură, şi comunitate religioasă cu zei proprii. Statul este înfiinţat de Dumnezeu, dar este încredinţat oamenilor şi conştiinţei lor şi fiecare cetăţean este obligat – după porunca lui Dumnezeu – să-l recunoască, să se supună ordinii publice a statului şi să-l servească.

Deşi structurată în clase sociale: nobili (aristoi); ţărani (demoi) şi sclavi7, societatea grecească nu a cunoscut inegalităţile întâlnite în Orientul antic. O caracteristică a vieţii greceşti, până foarte târziu, a fost cumpătarea şi modestia. Bogăţia şi prosperitatea materială trebuiau apreciate numai după scopurile morale şi politice, pe care urmau să le servească. Viaţa economică rămânea subordonată vieţii politice şi morale.

Egalitatea averilor era considerată ca ideal, iar bogăţia, îmbuibarea şi luxul trebuiau combătute de toţi. De aceea statul îşi rezervă dreptul să supravegheze întreaga viaţă socială şi economică şi să caute să stabilească armonia între interesele cetăţenilor şi ale comunităţii.

Preview document

Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 1
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 2
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 3
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 4
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 5
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 6
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 7
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 8
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 9
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 10
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 11
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 12
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 13
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 14
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 15
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 16
Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Istoria Gandirii Economice in Antichitate si Evul Mediu.doc

Alții au mai descărcat și

Aspecte ale gândirii economice în antichitate și evul mediu

VECHII indieni Pentru a putea vorbi despre ideile economice şi despre doctrinele care îşi au originea în această perioadă, de la vechii indieni,...

Opera lui Adam Smith

Repere bografice Adam Smith era fiul unui controlor vamal la Kirkcaldy din Scotia. Data exacta a nasterii ramane necunoscuta, se stie doar ca a...

Doctrine Economice - Prezentare Generala

I.INTRODUCERE IN STUDIUL DOCTRINELOR ECONOMICE LIMBAJUL ECONOMIC SI IMPORTANTA SA In ansamblul sau, societatea se prezinta ca un sistem...

Gandirea si Practica Economica Incepand de la Toma D`Aquino pana la Adam Smith

1. Gândirea economică în Evul Mediu O dată cu dezvoltarea proprietăţii feudale asupra pământului şi instalarea dominaţiei politice şi economice a...

Aspecte ale gândirii economice din antichitate și din evul mediu

Primele manifestări ale gândiri economice au apărut cu circa patru milenii în urmă în ţările Orientului Antic (China, India, Mesopotania, Egipt) şi...

Istoria gândirii economice

1. CONTINUT SI IMPORTANTA STUDIULUI DOCTRINELOR ECONOMICE Gandirea ecomica a ocupat un rol important in cultura spirituala a omenirii , rol...

Istoria Economiei

1. Raportul istorie – geografie Istoria unui popor este adânc înradacinata în propria sa geografie.Destinul istoric al poporului român a fost...

Istoria Gândirii Economice

Introducere În acest capitol sunt prezentate notiunile fundamentale care permit întelegerea doctrinelor economice, si anume: ideea economica,...

Te-ar putea interesa și

Analiza pieței lemnului pe picior în OS Moldovița în vederea îmbunătățirii indicatorilor activității economice

Capitolul I 1. Economie generală. Economia este ştiinţa care studiază sistemul activităţilor economice interdependente. Este vorba de studiul...

Viața Religioasă și Comportamenul Economic

NOŢIUNI INTRODUCTIVE Religia poate fi definită ca un sistem bazat pe încercările oamenilor de a explica universul şi fenomenele lui naturale,...

Paradigmele Dezvoltarii

Cornel Ionescu s-a nascut in anul 1953 si in prezent este profesor universitar la Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, România.Principalele sale...

Istoria gândirii economice

1. CONTINUT SI IMPORTANTA STUDIULUI DOCTRINELOR ECONOMICE Gandirea ecomica a ocupat un rol important in cultura spirituala a omenirii , rol...

Istoria gândirii economice

1. Istoria gandirii economice: obiectul de studiu. Teorii, doctrine, scoli, curente de gandire economica si etapele determinante ale evolutiei...

Istoria Psihologiei

Psihologia nu poate fi studiata fara a avea cunostinte de filozofie, teologie, fiziologie, medicina. Nu într-atât încât sa fie acoperite aceste...

Gândirea Economică Preclasică

1. Obiectul de studiu al doctrinelor economice. Periodizarea istoriei gândirii economice. Doctrina economica constitue un sistem de teorii...

Economie Politică

CUVÂNT ÎNAINTE Ştiinţa societăţii umane reprezintă sistemul de cunoştinţe ştiinţifice cu privire la realitatea umană, economică, tehnologică,...

Ai nevoie de altceva?