Cuprins
- CAPITOLUL 1
- FINANŢAREA INVESTIŢIILOR PRIN LEASING. EVOLUŢIE ŞI PERSPECTIVE
- 5
- 1.2. Apariţia leasingului în România 9
- 1.3. Prevalenţa economicului asupra juridicului 14
- 1.4. Dificultăţi legislative în practica contabilă din România a leasingului 16
- CAPITOLUL 2
- LEASINGUL – ALTERNATIVĂ DE FINANŢARE. DESCRIEREA ŞI DERULAREA OPERAŢIUNILOR DE LEASING 27
- 2.1. Elemente definitorii ale leasingului 27
- 2.2. Procesul care stă la baza operaţiunilor de leasing 30
- 2.3. Avantajele şi dezavantajele leasingului 34
- 2.3.1. Avantajele alegerii leasingului pentru investitori 34
- 2.3.2. Avantajele leasingului pentru furnizori 38
- 2.3.3. Avantajele leasingului pentru locatori 38
- 2.3.4. Dezavantajele leasingului 38
- 2.3.5. Avantajele utilizării leasingului pentru economia unei ţări 39
- 2.4. Principalele tipuri de leasing 41
- 2.5. Alte forme de leasing 44
- 2.6. Aspecte juridice privind leasingul 48
- CAPITOLUL 3
- LEASINGUL PRIN NORMA NAŢIONALĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ IAS 17 55
- 3.1. Definiţii şi clasificarea contractelor de locaţie pe plan internaţional 56
- 3.2. Contabilizarea operaţiunilor de leasing în viziunea I.A.S.C. 64
- 3.2.1. Operaţiunile de leasing financiar 64
- 3.2.1.1. Operaţiunile de leasing financiar reflectate în situaţiile financiare ale
- locatarilor 65
- 3.2.1.2. Operaţiunile de leasing financiar reflectate în situaţiile financiare ale
- locatorilor 68
- 3.2.2. Operaţiunile de leasing operaţional 71
- 3.2.2.1. Contabilitatea operaţiunilor de leasing operaţional în situaţiile financiare ale locatorului 72
- 3.2.2.2. Operaţiunile de leasing operaţional reflectate în situaţiile financiare ale locatarilor 77
- 3.3. Evaluarea la bilanţ a contractelor de leasing financiar 79
- 3.4. Contabilizarea contractelor de leasing în viziunea normelor naţionale 81
- 3.4.1. Înregistrarea contabilă a operaţiunilor de leasing financiar 82
- 3.4.2. Înregistrarea contabilă a operaţiunilor de leasing operaţional 86
- 3.4.3. Înregistrarea contabilă a operaţiunilor de leasing operaţional în cazul în care locatorul este o persoană juridică română care achiziţionează bunuri din import 89
- 3.5. Diferenţe dintre IAS 17 şi alte practici internaţionale 92
- CAPITOLUL 4
- IMPLICAŢIILE CONTRACTELOR DE FINANŢARE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG LA SOCIETATEA VB LEASING S.R.L. 96
- 4.1. Prezentarea societăţii VB Leasing S.R.L. 96
- 4.1.1. Istoria companiei 96
- 4.1.2. Profilul companiei 97
- 4.1.3. Oferta VB Leasing 97
- 4.1.4. Marketing 98
- 4.1.5. Asociaţii şi uniuni 99
- 4.1.6. Parteneri 99
- 4.1.7. Avantajele VB Leasing: 100
- 4.1.8. Condiţii generale de afaceri 103
- 4.2. Analiza economico-financiară a societăţii VB Leasing S.R.L. 104
- 4.2.1. Analiza performanţelor economico-financiare ale întreprinderii 104
- 4.2.2. Analiza poziţiei financiare 117
- 4.2.3. Aplicaţie informatică privind operaţiunile de leasing financiar reflectate în situaţiile financiare ale locatarilor şi locatorilor 126
- CAPITOLUL 5
- CONCLUZII 133
- BIBLIOGRAFIE 136
- ANEXA 1 138
- ANEXA 2 140
Extras din proiect
CAPITOLUL 1
FINANŢAREA INVESTIŢIILOR PRIN LEASING.
EVOLUŢIE ŞI PERSPECTIVE
1.1. Istoria economică a leasingului în lume
Cum a devenit leasingul cea mai populară alternativă financiară din lume?
Este interesant să ne întoarcem în trecut pentru a descoperi etapele parcurse de strămoşii noştri, înainte de a ajunge la conceptul elaborat pe care îl cunoaştem astăzi.
Leasingul ne invită să păşim într-un timp în care istoria şi legenda se confundă.
Istoria leasingului este veche de mai mult de 4000 de ani şi coincide cu apariţia scrisului şi a civilizaţiilor organizate. Nu se cunoaşte cu exactitate data primului contract de locaţie încheiat în istoria umanităţii. Ideea originală a locaţiei aparţine dinastiei Thinitenilor, din Egiptul antic, cu 3000 de ani î.C. În această perioadă începeau să se dezvolte raporturi structurate între creditori şi debitori şi apăreau premisele a ceea ce se numeşte acum birocraţie.
Prima dovadă materială a unei operaţii de locaţie datează din anul 2010 î.C., descoperită de arheologii care au efectuat săpături în vechiul oraş sumerian Ur, în sudul Irakului de astăzi. În acea perioadă, preoţii sumerieni împrumutau fermierilor vite, utilaje agricole şi terenuri, în schimbul plăţii unei sume fixe. Pe tăbliţe de argilă, părţile stabileau condiţiile de utilizare şi posesiune, obligaţiile de transfer şi de plată, ca şi dreptul de acces la sursele de apă. În această regiune, a apărut şi codul Hammurapi, numit după regele Babilonului, la începutul sec. XVIII î.C. Codul Hammurapi este dacă nu prima, atunci una din primele legi scrise. Descoperim că aici locaţia era deja foarte cunoscută şi putea implica şi animale, dar în primul rând obiecte mobile, ca bărci, trăsuri sau sisteme de irigaţie.
Se poate considera că leasingul descinde din forma arhaică a creditului pe care o constituia în dreptul roman „fiducia“, ca urmare a faptului că împrumutătorul îşi constituia drept garanţie pentru creanţă proprietatea unui lucru. De altfel, leasingul sub forma lease-back se aseamănă foarte mult cu forma gajului din dreptul roman „fiducia cum creditare“, care prevedea ca împrumutatul să transfere proprietatea unui bun mobil sau imobil în patrimoniul împrumutătorului cu titlu de garanţie, urmând a-l restitui odată cu rambursarea creditului.
Civilizaţiile antice greci, romane şi egiptene au practicat locaţia într-un mod foarte eficace. Pentru populaţie, era singurul mijloc de a-şi procura terenuri arabile şi utilaje.
Prima societate din istoria umanităţii, cunoscută pentru dezvoltarea unei activităţi de locaţie a aparţinut familiei de bancheri Murashu, în jur de 450-400 î.C., în oraşul antic Nippur, în sud-estul Babilonului. Societatea era specializată în primul rând în locaţia terenurilor agricole. În acel timp, ofiţerii şi soldaţii imperiului persan primeau terenuri ca plată pentru serviciul lor. Soldaţii împrumutau familiei Murashu ceea ce nu puteau să cultive singuri, încredinţând gestiunea şi folosirea cultivatorilor contra unei remuneraţii. Este interesant de observat asemănarea cu sistemul triunghiular caracteristic leasingului.
În timpul Renaşterii, statul promova naţionalismul, concentrarea bogăţiei fiind singura capabilă să genereze forţă. Intensa activitate colonială care era în desfăşurare, a permis locaţiei să se dezvolte şi mai mult în societate.
În timpul revoluţiei industriale, naşterea unei societăţi mecanizate a modificat fundamental oferta în materie de echipamente. Apariţia maşinii cu aburi, dezvoltarea metalurgiei şi a industriei textile, intensa activitate minieră şi creşterea considerabilă a transporturilor au oferit locaţiei o platformă de dezvoltare fără precedent. Locaţia continuă să evolueze spre o formă asemănătoare leasingului actual, în acest sens fiind semnificativ cazul unei finanţări de vagoane de tren la Royaume-Uni, în 1840, considerat ca primul contract de locaţie care prevedea un amortisment total, sau activitatea societăţii Birmingham Company, creată la 20 mai 1855, considerată ca prima societate de leasing. Această societate practica locaţia vagoanelor pe o perioadă fixă, între 5 şi 8 ani, şi avea ca principali clienţi pe proprietarii de mine.
Conceptul de „leasing“ a fost folosit pentru prima dată în 1877, când compania de telefoane „BEL“ a hotărât nu să vândă, ci să închirieze telefoanele sale, adică să distribuie echipamentele la birou sau în casele clienţilor, în schimbul unor plăţi de leasing.
Până în acel moment, lumea folosea ca principală sursă de energie aburul, dar la sfârşitul sec. al XIX-lea a fost descoperită electricitatea. Forţa electrică a fost pusă în serviciul maşinilor, tramvaielor, iluminării drumurilor, caselor şi uzinelor. Aceste fenomene au dus la crearea unor noi echipamente mai performante.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Leasingul - Forma Moderna de Finantare a Capitalului Imobilizat.doc