Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 21894
Mărime: 202.67KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

Introducerepag.1

1.Sursele dreptului comunitar...pag.2

1.1. Sursele scrisepag.3

1.2.Sursele nescrisepag.5

2. Istoria construcţiei europene şi dezvoltarea instituţională a integrării Europene.pag.10

2.1. Construcţia Europeanăpag.10

2.2. Sistemul instituţional al Uniunii Europene.pag.12

2.2.1. Parlamentul European.pag.14

2.2.2. Consiliul Uniunii Europenepag.15

2.2.3. Comisia Europeană.pag.15

2.2.4.Curtea de Justiţie.pag.16

2.2.5. Curtea Auditorilor...pag.18

2.2.6. Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor..pag.18

2.2.7. Banca Europeană Centrală..pag.19

2.2.8. Banca Europeană pentru Investiţii..pag.19

2.2.9. Agenţii ale Uniunii Europene.pag.19

3. România-Uniunea Europeană, o relaţie în continuă dezvoltare...pag.21

3.1.Dinamica Integrării In Uniunea Europeană a statelor din Europa Centrală şi de Est.pag.22

3.2. Începerea negocierilor de aderare în urma Summit-ului de la Helsinki din 1999..pag.31

3.3.Relaţia România-Uniunea Europeană.pag.40

3.4. Provocările perioadei post-aderare.pag.44

Concluzii şi propuneri...pag.53

Bibliografie...pag.58

Extras din document

INTRODUCERE

Vorbind despre Uniunea Europeană, se pare că este un subiect îndeajuns tratat; totuşi, niciodată nu se poate afirma că nu mai este nimic de zis în ceea ce priveşte unificarea, pe toate planurile, în Europa şi nu numai.

Date fiind complexitatea şi anvergura unui asemenea proiect, România consideră necesară şi oportună prezentarea propriei viziuni şi susţinerea propriilor aspiraţii de către toate statele care vor împărtăşi acelaşi viitor european. Aceasta ar fi, potrivit aşteptărilor noastre, o dovada a solidarităţii de fapt a partenerilor noştri europeni. În plus, ar garanta o creştere a legitimităţii proiectului care constă tocmai în capacitatea de a-şi demonstra relevanţa pentru toţi membri săi.

Ca stat membru al Uniunii Europene, România este deosebit de interesată să contribuie la edificarea unei Europe unite, puternice în cadrul unui spaţiu comun al democraţiei, libertăţii, securităţii, stabilităţii şi prosperităţii. România este direct interesată ca succesul construcţiei comunitare care face această entitate unicat atât de atractivă să se perpetueze inclusiv într-o Uniune lărgita şi întelege să se implice cu responsabilitate în toate etapele construcţiei sale.

Integrarea României în Uniunea Europeană sau unionismul european al României a condus într-un timp extrem de scurt la rezultate economice semnificative, nu numai pentru cetăţenii românii, dar şi pentru cei din alte state. România a devenit o ţară tot mai atractivă atât în plan regional, cât şi european şi mondial.

În cadrul primului capitol al acestui proiect se defineşte noţiunea de drept comunitar şi se prezintă sursele dreptului comunitar: sursele scrise şi sursele nescrise. În continuare este prezentată istoria construcţiei europene şi arhitectura Uniunii Europene: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Curtea de Justiţie, Curtea Auditorilor, Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul, Banca Europeană Centrală, Banca Europeană de Investiţii şi Agenţii ale Uniunii Europene. În ultimul capitol sunt prezentate relaţiile României cu Uniunea Europeană, locul României în Uniunea Europeană şi provocările perioadei post-aderare.

Cap.1 SURSELE DREPTULUI COMUNITAR

Încadrarea juridică a Uniunii Europene se caracterizează printr-un ansamblu unitar complex de reguli şi principii care impun statelor membre eficacitatea unui ordin juridic autonom. În acest vast ansamblu se degajează o ierarhie de reguli de drept ale căror condiţii de aplicare întăresc unitatea dreptului comunitar.

Acest lucru conduce la distingerea diferitelor surse ale dreptului comunitar înainte de a vedea punerea lor în aplicare şi de a-i oferi un loc anume dreptului bugetar în măsura în care este parte integrantă a încadrării juridice a Uniunii căreia îi permite în acelaşi timp funcţionarea şi acţiunea.

Chiar de la apariţia lor, Comunităţile au fost considerate ca fiind instituţii cu caracter original, iar prin obiective şi spirit erau chiar aşa. Însă noutăţile cele mai importante aduse de către semnatarii Tratatelor de la Paris, Roma, Maastricht şi Amsterdam nu sunt în scopurile urmărite. Definiţia obiectivelor politice şi economice comune se regăseşte în orice organizaţie interstatală, inclusiv la cei „mai puţin integraţi”. Însă veritabila revoluţie adusă de către Comunităţi în instituţiile europene apare atunci când se iau în considerare tehnicile juridice folosite în construcţia lor. Sigur că, la prima vedere, dreptul Comunităţilor apare compus din elemente bine cunoscute: Tratate internaţionale, acte juridice unilaterale emise de către organe competente, acte jurisdicţionale. Dar dacă, în afara acestor elemente simple, se ia în considerare întregul constituit prin combinarea lor, atunci construcţia juridică comunitară apare profund originală. Această originalitate rezultă din ceea ce am putea numi „paradoxul” Comunităţilor europene.

În drept, distingerile, categoriile, sunt numeroase. Însă este una care este într-adevăr clară: diferenţa între ordinea juridică internă şi ordinea juridică internaţională.

Ordinea juridică internă impune, prin dreptul public, organizarea puterilor publice, relaţiile acestora şi a particularilor; prin dreptul privat, relaţiile între particulari. Acest drept, în vigoare la interiorul unei colectivităţi statale, are ca fundament legea, act unilateral emis de către organele naţionale competente.

Ordinea juridică internaţională impune relaţiile între state. Este dreptul relaţiilor interstatale. Instrumentul acestui drept este, bineînţeles tratatul, acord între suverani

Preview document

Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 1
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 2
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 3
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 4
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 5
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 6
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 7
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 8
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 9
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 10
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 11
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 12
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 13
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 14
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 15
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 16
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 17
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 18
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 19
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 20
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 21
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 22
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 23
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 24
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 25
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 26
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 27
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 28
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 29
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 30
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 31
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 32
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 33
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 34
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 35
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 36
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 37
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 38
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 39
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 40
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 41
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 42
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 43
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 44
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 45
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 46
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 47
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 48
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 49
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 50
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 51
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 52
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 53
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 54
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 55
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 56
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 57
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 58
Locul României în Uniunea Europeană și Provocările Perioadei post-aderare - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Locul Romaniei in Uniunea Europena si Provocarile Perioadei Post-Aderare.doc

Alții au mai descărcat și

Implicații ale Mondializării și Globalizării Piețelor Asupra Strategiilor de Produs

CAPITOLUL 1. IMPLICAŢII ALE MONDIALIZĂRII ŞI GLOBALIZĂRII PIEŢELOR 1.1. CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE GLOBALIZARE Comunitatea Europeană a...

Provocări și perspective pe piața muncii în Uniunea Europeană

Introducere Lucrarea intitulată ,, Piaţa muncii în UE – Provocări şi perspective’’ analizează, pe parcursul a trei capitole, fenomenele ce au loc...

Politica Comercială a Uniunii Europene

INTRODUCERE Politica comercială este unul din pilonii principali ai relaţiilor Uniunii Europene cu ţările terţe. Înca prin Tratatul de la Roma,...

Ocuparea forței de muncă din România în contextul globalizării

Introducere Alegerea acestei teme este motivată de faptul că fenomenul globalizării este unul de actualitate, dar şi unul acaparat de o...

Aderarea României la Zona Euro

INTRODUCERE De-a lungul timpului au existat numeroase preocupari pentru o unificarea monetarain Europa, fiecare inregistrand succese sau esecuri....

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Ai nevoie de altceva?