Cuprins
- INTRODUCERE 2
- CAPITOLUL I: Analiza evoluției serviciilor de turism în România în perioada 2006-2011 3
- CAPITOLUL II: Locul serviciilor de turism în dezvoltarea economico-socială a României 6
- CAPITOLUL III: Corelația dintre evoluția serviciilor de turism și gradul economico-social de dezvoltare 11
- CAPITOLUL IV: Previzionarea evoluției serviciilor de turism din România pentru următorii trei ani 14
- CAPITOLUL V: Rolul serviciilor de turism în dezvoltarea economico-socială a României 16
- BIBLIOGRAFIE: 20
Extras din proiect
INTRODUCERE
Turismul reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potenţial de dezvoltare, neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracţie atât a investitorilor cât şi a turiştilor străini. Acest lucru este însă îngreunat de concurenţa puternică din partea ţărilor învecinate (Ungaria, Bulgaria, Croaţia) şi de amploarea problemelor legate de competitivitatea turismului românesc. Potrivit Strategiei de Dezvoltare din Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, marele avantaj al României pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezenţa resurselor naturale şi culturale de o mare diversitate şi armonios repartizate în teritoriu, care dau posibilitatea practicării întregii game de forme de turism.
Pentru completarea ofertei turistice generale, slab diversificată în prezent, România dispune de numeroase resurse turistice de exploatat şi valorificat, în vederea acoperirii întregului an calendaristic. Sunt de remarcat în acest sens cele 18 parcuri naţionale şi naturale, ariile protejate, rezervaţia biosferă Delta Dunării, bogăţia şi diversitatea patrimoniului cultural (mănăstiri, cetăţi, biserici, monumente), comunităţile umane care păstrează valorile civilizaţiei culturale rurale în viaţa de zi cu zi, oportunităţile de practicare a turismului de aventură, oferite de râurile naţionale, a speo-turismului, turismului ecvestru, turismului de croazieră pe fluviul Dunărea, turismului uval, favorizat de faptul că România este a cincea ţară în ceea ce priveşte viticultura, are oportunităţi pentru practicarea cicloturismului, a mountain-bike-ului, dar şi a concursurilor out-of-road. Toate acestea conferă României potenţial pentru dezvoltarea produselor turistice complexe şi creşterea numărului total de turişti.
În raport cu potenţialul turistic, dar şi comparativ cu statele vecine, ponderea turismului românesc în PIB este mică, la fel şi profitul obţinut de întreprinzătorii în turism. Aceasta se datorează în principal lipsei produselor turistice complexe, existenţei capacităţilor turistice vechi şi nemodernizate, privatizate în anii 2001-2002, şi lipsei facilităţilor pentru realizarea de capacităţi turistice complexe, modern echipate şi dotate. La acestea se adaugă şi lipsa capacităţilor de cazare în zonele turistice care oferă oportunităţi deosebite pentru practicarea turismului de nişă şi a ecoturismului. De asemenea, lipsesc total sau sunt insuficiente capacităţile turistice în vecinătatea parcurilor naturale, naţionale sau ale altor arii protejate care sunt legiferate. Fără a avea o dezvoltare cantitativă şi calitativă optimă a structurilor turistice de cazare, de alimentaţie şi de agrement, resursele turistice naturale nu pot fi valorificate complex.
În ceea ce priveşte promovarea turistică, ca factor cheie pentru consolidarea locului pe pieţe şi obţinerea succesului, România trebuie să se alinieze tendinţei internaţionale de creştere, din ce în ce mai mult, a rolului instituţiei naţionale de promovare a turismului în activitatea intensivă de promovare. Activitatea de promovare turistică internă este în prezent subdimensionată, cantitatea de materiale promoţionale editate este insuficientă şi nu acoperă cererea. Situaţia este determinată de lipsa unei reţele naţionale de centre judeţene şi birouri locale de promovare şi informare turistică, a unor brand-uri pe zone/regiuni turistice, de deficienţele în acoperirea cu fonduri de la buget a activităţii de promovare internă şi internaţională, de lipsa asigurării continuităţii instituţionale în domeniul promovării.
CAPITOLUL I: Analiza evoluției serviciilor de turism în România în perioada 2006-2011
1.1. Calcularea sporului, indicelui și ritmului mediu, cu bază fixă și cu bază în lanț
Anii Indicatorii absoluţi (mii persoane) Indicatori relativi(%) Indicatorii medii
De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii Ritmul de creştere Calculaţi din valori absolute Calculate din valori relative
Valori Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 I/i-1 Ri/1 Ri/i-1
2006 134 0 0 1 1 0 0
2007 156 22 22 1,16 1,16 0,16 0,16 141,33 0,8 1,00 0
2008 162 28 6 1,20 1,03 0,20 0,03
2009 125 -9 -37 0,93 0,77 -0,07 -0,23
2010 133 -1 8 0,99 1,06 -0,01 0,06
2011 138 4 5 1,02 1,03 0,02 0,03
TOTAL 848
Pentru a obţine rezultatele din tabelul de mai sus s-au folosit următoarele formule:
- Yi=PO în servicii de turism
- Sporul cu bază fixă: ∆i/1= yi-y1
- Sporul cu bază în lanţ: ∆i/i-1= yi- yi-1
- Indicele de evoluţie cu bază fixă: Ii/1= yi/y1
- Indicele de evoluţie cu bază în lanţ: Ii/i-1=yi/yi-1
- Ritmul de evoluţie cu bază fixă: Ri/1= Ii/1-1
- Ritmul de evoluţie cu bază în lanţ: Ri/i-1= Ii/i-1-1
- Indicatorii medii: ; ; ;
Interpretări:
Populaţia ocupată în turism din anul 2011 a crescut cu 4 faţă de anul 2006. Populaţia ocupată în turism în anul 2009 a scăzut cu 37 faţă de cea din 2008. Populaţia ocupată în turism în anul 2011 a crescut de 1,02 ori faţă de anul 2006. Populaţia ocupată în turism în anul 2010 a crescut de 1,06 ori faţă de cea din 2009. Se observă o creştere din 2006 până în 2008, după care o scădere destul de mare în 2009, revenind cu o creştere până în 2011.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Locul si Rolul Serviciilor de Turism in Dezvoltarea Economico-Sociala a Unei Tari. Studiu de Caz - Romania.docx