Locul Uniunii Europene în economia mondială

I. INTRODUCERE

Caracteristica cea mai pregnanta a economiei mondiale postbelice o constituie intensificarea fara precedent a interdependentei economice dintre tari. Procesul a rezultat ca urmare a dezvoltarii economice si adancirii specializarii internationale, sub impulsul noilor realizari ale stiintei si tehnicii.llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll

Doua forte principale, dinamice si oarecum contradictorii conduc acest proces si anume: aparitia si dezvoltarea aranjamentelor economice regionale si adancirea procesului de globalizare a economiei mondiale. Regionalizarea presupune ca statele nationale cultiva relatii integrative tot mai stranse intre ele cu grade diferite de complexitate. In acest context integrarea economica si politica din Europa de Vest, extinderea acestui proces spre Est reprezinta unul din fenomenele cele mai semnificative, atragand atentia unor largi cercuri politice si economice, precum si a mai multor oameni de stiinta.

II. ECONOMIE MONDIALA

Nu exista nici o unanimitatea in ceea ce priveste definirea economiei mondiale.Si este firesc sa fie asa,mai ales atunci cind fenomenul studiat este complex si cunoaste un ritm de schimbare tot mai rapida.

Economia Mondiala- reprezinta ansamblul economiilor nationale si a relatiilor economice stabilite intre acestea in virtutea interdependentilor dintre tari,generate de diviziunea mondiala a muncii ,precum si mecanismele ,normele juridice,institutiile cu caracter national,regional sau cu vocatie universala pe baza carora aceste relatii se desfasoara.

ORIGINILE ŞI FORMAREA ECONOMIEI MONDIALE

La originea economiei mondiale se află proprietatea privată, deoarece aceasta permite realizarea schimburilor economice. La începuturi, proprietatea era colectivă. Alti doi factori au contribuit la formarea economiei mondiale: diviziunea muncii (specializarea); aparitia plus-produsului (ceea ce se produce peste nevoile proprii).

Aparitia economiei mondiale a fost favorizată de dezvoltarea schimburilor la mare distantă, precum şi de aparitia pietei mondiale.Piata este locul în care cererea se întalneste cu oferta.

În evolutia formarii economiei mondiale, un moment important a fost reprezentat de sec. XVI, când prima dată toate regiunile cunoscute la acea data au fost unite prin relatii economice. Urmatorul moment important este reprezentat de prima revolutie industriala care se produce la sfârsitul sec. XVIII – începutul sec. XIX în Anglia.

Pe baza revolutiilor istorice, formarea economiei mondiale a cunoscut 2 etape:

1) Mondializare prin comert exterior (Desfasurare de relatii economice internationale prioritar preponderent prin intermediul comertului); a început odata cu revolutia industriala si a durat pana la începutul sec. XX.

2) Mondializare prin intermediul interventiilor straine (Relatiile dintre factori economici de pe tot globul se realizează prin intermediul interventiilor straine); de la sfârsitul primului razboi mondial.

Economia mondiala este un studiu al schimbului de activitati economice la care participa majoritatea agentilor economici de pe glob. Aceste schimburi economice nu se limitează doar la comert, ele includ si schimburi în domeniul cercetarii, produsului, consumului.

Trasaturile actuale ale economiei mondiale sunt urmatoarele:

– Principalii actori sunt reprezentati de economiile nationale

– Prezenta unor fenomene de globalizare, integrare şi regionalizare

– Economia mondială este caracterizată de concurenta

– Economia mondiala este un sistem caracterizat de interdependente.

– În economia mondiala (si în orice economie de piata), perioadele de dezvoltare alterneaza cu perioade de recesiune

– Caracterul sau eterogen – Economia mondială este formată din actori foarte diferiti

Economia mondiala poate fi reprezentată ca un sistem format din component fundamentale si elemente de conexiune: statele nationale, societatile trans-nationale, organizatii economice interstatale.

Elementele de conexiune sunt: diviziunea muncii, relaţiile economice internaţionale si piata mondiala.

Puterea este capacitatea unei entitati de a impune vointa sa asupra altei entitati, fie pe cale pozitivă (prin liberă acceptare), fie pe cale negativa (prin constrangere).

Puterea economica reprezinta capacitatea de a controla procese si fenomene din economia mondiala sau de a impune anumite optiuni unor parteneri în relatiile economice internationale.

Factorii de determinare a puterii la nivelul statelor nationale sunt urmatorii:

– Puterea fizica (data de suprafata si resurse naturale)

– Puterea politică (stabilitatea sistemului politic, sprijinul populatiei pentru guvernanti, gradul de pregatire al administratiei

– Puterea militara

– Puterea economica

– Puterea sistemului national de valori (inclusiv cele religioase)

– Puterea comunicationala (capacitatea de a genera si transmite mesaje)

Aplicand aceste criterii, pe plan mondial exista trei tipuri de puteri:

– Puterea regionala (un stat)

– Puterea mondiala (un stat care are posibilitatea de a juca un rol hotarator pe mai multe planuri)

– Superputerea (un stat capabil sa manifeste o influenţa semnificativa pe toate planurile