Managementul Resurselor Umane

Managementul comparat este o ştiinţă relativ nouă, momentul apariţiei sale reprezentându-l

anii ’60-’70, perioadă în care cercetarea ştiinţifică a fost dominată de abordările comparatiste,

principalele domenii de studiu fiind dreptul comparat şi literatura comparată. Ulterior, aria

cercetărilor comparative a fost extinsă şi în domeniul managementului, astfel încât, în prezent,

putem constata că aria studiilor comparative a fost extinsă chiar la nivelul fiecăreia dintre

funcţiunile firmei sau funcţiile managementului.

Utilitatea unor astfel de studii comparative este foarte importantă din punctul de vedere al

specificităţii şi caracterului pragmatic al acestora, al diversităţii culturale şi manageriale abordate,

dar mai ales din perspectiva posibilităţilor de cunoaştere pe care le oferă astfel de studii, în

condiţiile internaţionalizării proceselor de management.

1.1. Necesitatea unei abordări comparative privind managementul

resurselor umane

Anterior iniţierii şi dezvoltării unui studiu de management comparat al resurselor umane,

trebuie argumentată necesitatea realizării acestuia. Între cele mai importante argumente care

justifică necesitatea realizării unui studiu de management comparat al resurselor umane, la

nivelul României, pot fi menţionate:

1. în deceniul anterior, România a avut un acces restricţionat la evoluţiile ştiinţifice şi

manageriale internaţionale;

2. după anul 1989, în România am asistat la o „invazie” a companiilor multinaţionale, cu

ajutorul cărora are loc realizarea transferului de know-how managerial în domeniul

resurselor umane;

- 8 -

3. calitatea de membru al Uniunii Europene pe care o va dobândi România la 1 ianuarie

2007, ceea ce impune armonizarea legislaţiei muncii din România cu cea a Uniunii

Europene.

Pornind de la opinia lui Raghu Nath1, un studiu de management comparat trebuie realizat

pe cinci puncte:

- abordarea comparatistă este de neevitat, aceasta însemnând raportarea la un

standard sau la o situaţie cunoscută. În ceea ce priveşte domeniul resurselor umane,

compararea trebuie realizată între două sau mai multe sisteme de management al

resurselor umane, prin raportarea la experienţele cele mai eficiente;

- identificarea interdependenţelor existente la nivel internaţional în toate

domeniile de activitate, evidenţiindu-le în special pe acelea care au o implicaţie directă

asupra managementului resurselor umane;

- abordarea comparativă a experienţei mai multor ţări în domeniul resurselor

umane permite dezvoltarea potenţialului de evaluare şi receptare de către manageri a

diversităţii economice şi culturale existente la nivel internaţional;

- examinarea comparativă a două sau mai multe sisteme de management

determină amplificarea sferei de variabile luate în consideraţie, ceea ce permite lărgirea

evantaiului de cunoştinţe în acest domeniu, cu consecinţe asupra profunzimii, nuanţării

şi acurateţei studiilor teoretice şi soluţiilor practice oferite;

- apelarea la cunoştinţele dobândite prin intermediul unui studiu de management

comparat permite dezvoltarea capacităţii oamenilor de a aprecia mai exact şi mai

complet realităţile naţionale prin raportarea la cele întâlnite la nivel internaţional, ceea ce

înseamnă că aportul fiecărui individ la derularea activităţilor economice se măreşte

substanţial.

În concluzie, putem afirma că studiile de management comparat răspund unei game variate

de necesităţi individuale, dar şi de grup, cu tendinţa de intensificare, pe măsura adâncirii diviziunii

sociale a muncii, a dezvoltării relaţiilor internaţionale şi a creşterii rolului informaţiilor.

Necesitatea realizării unor studii de management comparat al resurselor umane este

impusă de o serie de variabile, reprezentate grafic în fig. 1.1.

1 Nicolescu O. – Management comparat, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi Japonia. Ediţia a

II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2001, pag. 31-32;

- 9 -

Fig. 1.1. Variabilele care determină necesitatea managementului comparat al resurselor umane2

Studiul teoriei şi practicii manageriale reprezintă unul dintre factorii favorizanţi ai

dezvoltării unor studii de management comparat al resurselor umane, sub aspectul preluării şi

utilizării respectivelor practici manageriale din ţările dezvoltate în cele mai puţin dezvoltate. Astfel

de studii sunt realizate din perspectiva variabilelor economice şi scot în evidenţă o serie de elemente

specifice managementului. Spre exemplu, foarte mulţi manageri români ar dori să ştie cum

compania americană P&G a devenit lider mondial pe piaţa produselor de menaj şi, mai ales, cum

pot prelua în activitatea lor managerială elementele care au asigurat succesul acestei companii. Sau

cum a reuşit compania ING să fie recunoscută nu numai ca un lider pe piaţa serviciilor financiare,

dar şi în domeniul resurselor umane.

Necesitatea realizării unor studii de management comparat al resurselor umane este

justificată şi de nevoia firmelor de a-şi desfăşura activitatea într-un cadru internaţional, ceea

ce reclamă adaptarea acestora la noi culturi. În general, companiile multinaţionale sunt nevoite să

atragă personal din mai multe ţări, din mai multe culturi, iar fiecare individ are un comportament