Managementul Serviciilor Publice

Introducere

Instituţiile publice reprezintă ansamblul structurilor organizate, create în societate pentru gestionarea afacerilor publice. Instituţiile publice, în sensul birocratic pe care îl au în ziua de astăzi, reprezintă singurul mod de organizare social-economică a statului care poate face faţă provocărilor modernităţii (numărul mare al populaţiei, diversitatea şi complexitatea nevoilor umane ce se cer satisfăcute).

O instituţie publică „vinde” bunuri şi servicii care asigură facilităţi precum: servicii de telecomunicaţii, electricitate, aprovizionarea cu gaze şi apa, transport (căi ferate, aeriene, navale), transportul public urban, servicii financiare (bănci, companii de asigurare). Obiectivul unei instituţii publice este servirea interesului public. Sunt situaţii în care iniţiativa particulară nu poate acoperi cerinţele societăţii şi de aceea sunt necesare instituţii specifice.

Activitatea administratiei publice are în vedere satisfacerea necesitatii intereselor publice generale a celor administrati. Însa, pentru a-si duce la îndeplinire activitatea în conditii optime, autoritatile si institutiile administratiei publice au nevoie de resurse materiale, financiare si umane, adica administratia publica are nevoie de personal, de materiale si de bani. Dintre toate acestea, resursa cea mai importanta si valoroasa este resursa umana.

Se poate spune ca administratia publica reprezinta un ansamblu de functii publice ce sunt prevazute prin lege si încredintate functionarilor publici care le îndeplinesc în baza competentei acordate.

Evoluţia societăţii a impus mai multe tipuri de sisteme administrative. Dacă în sistemul birocratic tradiţional, personalul răspundea la stimuli simpli fără să ia decizii, astăzi se acordă o mai mare importanţă managementului decât administraţiei, rezultatelor decât mijloacelor. În situaţii de criză există posibilitatea ca autoritatea personală să ia locul regulilor iar funcţionarii publici să fie obligaţi să se supună unor factori de putere. Aceste crize pot ajuta sistemul de organizare birocratică. Este clar că această adaptare contribuie la dezvoltarea sistemului de organizare birocratică. Acest sistem este format din proceduri de rutină dar şi din perioade de criză care asigură apoi, perioadele de stabilitate.

Administratia publica reprezinta o “mare afacere publica “, in care suntem cu totii implicati in calitatea noastra de cetateni si, ca urmare, este necesar sa nu ramanem pasivi la lucrurile care ne privesc si pe care le putem schimba sau imbunatati in mod direct sau indirect.

Capitolul I Date de identificare a organizatiei. Aspecte legale de constituire si functionare, prezentarea activitatii primariei municipiului Iasi

1. Date de identificare a organizatiei

Actualul sediu al primăriei, fostul Palat Roznovanu, este situat în inima Iaşului, în apropierea celor mai semnificative monumente ale oraşului. Clădirea impresionantă prin somptuozitate şi fastul interioarelor, a fost construită în deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea şi restaurată între 1830 - 1833 de către cunoscutul arhitect Johan FREYWALD, cel care a proiectat şi Catedrala Metropolitană. În ansamblu, ca arhitectură dar şi prin frescele interioare şi statuile ce împodobeau în 1830 exteriorul, palatul aparţine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale electico-baroce. Până în 1891 când este vândută statului, clădirea este reşedinţă a familiei Rosetti - Roznovanu, cea mai puternică şi mai influentă familie în arena politică moldavă a urbei. Fiind una din cele mai importante case ale Iaşului în epocă, a găzduit numeroase personalităţi şi a fost martora unor evenimente istorice semnificative. La sfârşitul sec. XVIII (1788), se stabileşte la Palat generalul rus Romanov şi mai apoi întreaga diplomaţie rusă aflată aici în perioada Regulamentului Organic (1829 - 1831). De altfel, in 1866, familia Roznovanu, susţinută de forţe politice din Rusia, încearcă organizarea unui complot ce urmărea urcarea în scaunul Moldovei a lui Nunuţa Roznovanu, dar planul se soldează cu un eşec. Un eşec a fost şi încercarea fostului domnitor Mihail Sturza, stabilit aici în 1858 de a reveni la putere, la 10 ani de la plecarea din ţară. Figuri marcante se perinda în saloanele Palatului în deceniile 7-8 ale sec. XIX: M.S. Carol I, Natalia Kescu (care va deveni Regina Serbiei in 1882), celebra Hariclea Darclee etc. Între anii 1892 - 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca reşedinţă temporară a familiei regale, o parte din spaţiu fiind alocat autorităţilor locale.