Managementul și contabilitatea investițiilor la SC Constyl SRL

CAPITOLUL 1. Noţiuni teoretice privind investiţiile.

1.1. Noţiunea şi rolul investiţiilor.

Noţiunea defineşte o categorie financiară pe cât de complexă pe atât de controversată, poate avea două înţelesuri:

- mai larg

- mai restrâns.

În înţelesul mai larg, noţiunea de investiţie cuprinde totalitatea cheltuielilor sau alocărilor de fonduri de la care se aşteaptă nişte venituri viitoare, iar procesul de producţie presupune afectarea unei cantităţi de monedă la un moment dat într-o direcţie susceptibilă de a procura venituri în mai multe perioade succesive. În înţelesul mai restrâns investiţiile reprezintă cheltuielile ce se efectuează pentru obţinerea de active fixe, adică pentru construirea, reconstruirea, lărgirea, modernizarea şi achiziţionarea de active fizice de natura utilajelor, maşinilor, clădirilor, mijloacelor de transport şi a altor utilaje de muncă. Se mai asimilează investiţiilor şi cheltuielile referitoare la lucrările de proiectare, prospecţiuni şi explorări geologice, pregătirea personalului necesar obiectivelor în curs de construcţie. Prin procesul de investire în înţeles restrâns moneda se transformă în active fixe, astfel încât asistăm la alocarea de fonduri pentru activitatea de înlocuire sau expansiune a lucrărilor şi instrumentelor de muncă.

La prima vedere, investiţia apare în mod concret ca o operaţiune de modificare şi de creştere a patrimoniului iniţial: construcţii industriale şi civile, achiziţia, montajul şi instalarea unor echipamente industriale, cumpărarea unor maşini, utilaje, etc. La o analiză mai profundă investiţia este alocarea capitalurilor economisite în activităţi lucrative cu caracter profitabil care să majoreze valoarea capitalurilor iniţial acordate.

În sens financiar, investiţia reprezintă schimbarea unei sume de bani prezentă şi certă în speranţa obţinerii unor venituri viitoare superioare, dar probabile: achiziţionarea unei maşini pentru creşterea productivităţii muncii, construcţia unei uzine pentru creşterea producţiei, asimilarea unui brevet pentru fabricaţia de produse noi.

În sens contabil, aceeaşi investiţie desemnează alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ fix care va determina fluxuri financiare de venituri şi cheltuieli de exploatare.

În concluzie, investiţia reprezintă o alocare permanentă( pe o durată adesea nedeterminată) de capitaluri în achiziţia de active fizice şi / sau financiare, care să permită desfăşurarea unor activităţi rentabile, superioare ratei normale de rentabilitate acoperitoare pentru riscurile asumate.

Rolul investiţiilor se concretizează în:

- creşterea continuă a potenţialului productiv prin construirea de noi capacităţi de producţie şi extinderea celor în funcţiune;

- dezvoltarea bazei materiale a instituţiilor din sfera neproductivă prin modernizarea obiectivelor social-culturale şi edilitar-gospodăreşti.

1.2. Clasificarea şi tipologia investiţiilor.

Investiţiile se pot grupa după mai multe criterii.

a) Din punct de vedere al locului unde se execută:

- interne – în cadrul întreprinderii, constă în alocare de fonduri pentru achiziţie, dezvoltare, perfecţionare, distribuţie, cu caracter industrial;

- externe – vizează creşterea potenţialului economic prin participarea cu fonduri şi plasamente de capital pentru creşterea participării financiare la alte societăţi, crearea de noi filiale.

b) Din punct de vedere al naturii activităţii sectoarelor în care se efectuează investiţiile:

- productive – cu efecte asupra capacităţii de producţie şi comercializare;

- neproductive – social-culturale;

c)Din punct de vedere al influenţei patrimoniului

- investiţii de menţinere - menţinerea capacităţii activelor fixe existente, afectate de uzură;

- investiţii de expansiune – vizează creşterea patrimoniului.

d)Din punct de vedere al structurii:

- lucrări de construcţii – montaj;

- achiziţii de utilaje şi instalaţii cu sau fără montaj, instrumente de muncă;

- lucrări de explorări şi prospecţiuni geologice;

- alte cheltuieli de investiţii – cheltuieli de proiectare, de organizare de şantier.

e)După caracterul lucrărilor:

- investiţii noi;

- reconstrucţii ( vizează modernizarea obiectivelor existente cu modificarea profilului tehnologic);

- Refaceri ( vizează modernizarea obiectivului existent fără modificarea profilului tehnologic);

- Reutilări şi retehnologizări.

f) În funcţie de raportul faţă de obiectivul de bază:

- investiţii directe ( cele care definesc profilul de bază al obiectivului proiectat);

- investiţii colaterale (cele care asigură funcţionalitatea investiţiilor directe prin legarea acesteia la mediul înconjurător);

- investiţii conexe ( cele care nu se leagă în mod direct de investiţia de bază, însă se manifestă ca un efect propagat în timp şi spaţiu al acesteia).

g) Din punct de vedere al metodei de executare:

- investiţii executate în antrepriză ( executate de organizaţii specializate);

- investiţii executate în regie ( executate cu forţe proprii).

h) După modul de finanţare:

- investiţii finanţate din fonduri proprii( fondul de dezvoltare al agenţilor economici);

- investiţii publice ( finanţate din bugetul public naţional);

- investiţii finanţate din surse împrumutate.

i) Din punctul de vedere al scopului urmărit:

- investiţii de producţie( cu scopul de a influenţa capacităţile de producţie, volumul producţiei şi vânzărilor);

- investiţii de modernizare( cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de producţie, realizarea de economii la costurile de producţie, îmbunătăţirii rentabilităţii activelor).