Cuprins
- Introducere 4
- CAPITOLUL I
- Prezentarea generala a firmei 5
- 1.1. Scurt istoric 5
- 1.2. Structura acționariatului 6
- 1.3. Obiectul de activitate 7
- 1.4. Informații cu privire la prezentarea Grupului 9
- CAPITOLUL II
- Diagnosticul intern al firme 10
- 2.1. Organigrama 10
- 2.2. Analiza economico-financiară 13
- 2.3. Analiza SWOT 25
- 2.4. Concluzii 26
- 2.5. Constrângere internă 26
- CAPITOLUL III
- Analiza mediului extern 29
- 3.1. Comportamentul consumatorului 29
- 3.2. Evoluția tehnologică 30
- 3.3. Mediul demografic 31
- 3.4. Mediul social – cultural 31
- 3.5. Analiza concurenței 32
- 3.6. Clienții 33
- 3.7. Furnizorii de materii prime 34
- 3.8. Mediul politico – legislativ 35
- 3.9. Analiza SWOT 36
- 3.10. Constrângeri externe 37
- CAPITOLUL IV
- Soluționarea constrângerilor 38
- 4.1. Propuneri de imbunătățire a activității firmei 38
- 4.2. Recomandări 39
- Bibliografie 40
Extras din proiect
INTRODUCERE
Microeconomia se ocupă cu studiul comportamentului economic al diferiților consumatori (teoria bugetară), al firmei (teoria producției) si problematica împărțirii bunurilor limitate si a venitului limitat. În cadrul microeconomiei indivizii sunt văzuți ca forță de muncă, ca și consumatori ai bunurilor produse, pe care aceștia le consumă cu scopul de a-și maximiza folosința. Unitățile de producție utilizează factorii de producție cum ar fi munca, capitalul, progresul științific cu scopul de a maximiza profitul.
În microeconomie sunt folosite cel mai frecvent modele abstracte pentru rezolvarea diverselor probleme. De aceea se presupune că toți actorii implicați în economie operează cu scopul maximizării folosinței și negociază rațional, alegând întotdeauna cea mai bună alternativă de negociere care le stă la îndemână.
Așa numitul actor ideal este denumit și Homo oeconomicus.
În plus, apar adeseori noi supoziții. Supoziția de convexitate descrie percepția asupra relației de preferință a celui care trebuie să decidă, supoziția de nesaturație descrie faptul că fiecare unitate a unui bun economic mărește valoarea preferinței, iar cu supoziția de divizibilitate microeconomiștii își ușurează calculele, deoarece nu mai trebuie să ia în considerare faptul că doar bunurile măsurate în unități fixe vor fi cerute și produse.
Pentru considerarea relațiilor de preferință sunt importante și supozițiile de tranzitivitate și integritate.
Cea dintâi afirmă că nu există nici o inconsistență în preferințele unui actor implicat în economie, iar cu cea de-a doua supoziție postulează că el poate spune pe care dintre cele două bunuri le preferă.
CAPITOLUL I
Prezentarea generală a firmei
Obținerea uleiurilor vegetale, din plante oleaginoase, reprezintă un proces cu tradiție în România, izvoarele istorice menționând existența acestora în București, încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. În sens industrial, se poate vorbi de prelucrarea semințelor oleaginoase, în România, la mijlocul secolului XIX. La sfârșitul perioadei interbelice, industria uleiului din România cuprindea 138 fabrici, din care 80% erau fabrici mici, care nu utilizau în total decât ceva mai mult de jumătate din capacitatea de producție.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Microeconomie Avansata.docx