Modalități de finanțare a obiectivelor strategice în Europa

1. REZUMAT

După aderare România a intrat pe calea obţinerii finanţărilor. Ţara noastră a beneficiat de finanţări şi înainte de aderare, cum ar fi PHARE sau SAPARD şi de fonduri structurale după aderare prin Programul Regional Operaţional care împarte România în opt regiuni.

Scopul finanţărilor este în primul rând redresarea economică. Obiectivele de căpătâi au fost prevăzute în Tratatul de la Lisabona dar care nu şi-a dus la îndeplinire aşa cum şi-a dorit tot ce şi-a propus. Învătând din greşelile trecutului şi fiind nevoită să facă faţă crizei economice, apare Europa 2020 care îşi propune să lanseze obiective cunoscând atât punctele forte ale celorlalte strategii cât şi punctele slabe. Accentul finanţărilor cade acum pe educaţie şi crearea locurilor de muncă. Toate acţiunile Europa 2020 merg către îndeplinirea celor cinci obiective ale acestei strategii.

2. CUVINTE CHEIE

Fonduri nerambursabile: fonduri acordate unei persoane juridice sau fizice în baza unor criterii de eligibilitate pentru realizarea unei investiţii încadrate în aria de finanţare a Măsurii 121 şi care nu trebuie returnate, singurele excepţii sunt nerespectarea contractuală şi nerealizarea investiţiei conform proiectului aprobat.

Strategia Lisabona: obiectivul Strategiei Lisabona relansate îşi propune transformarea Uniunii Europene într-un spaţiu mai atractiv pentru investiţii şi muncă, promovarea cunoaşterii şi inovării şi crearea de locuri de muncă mai numeroase şi mai bune. Pentru perioada de programe financiare 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmează să le primească pentru finanţarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona. Astfel, fiecare Stat Membru a fost nevoit elaboraze Programul National de Reforme pentru Strategia Lisabona Relansata.

Politica de coeziune: îşi are baza legală primară în textul Tratatului Uniunii Europene („Coeziunea Economică şi Socială”). Coeziunea este unul din cele mai imprtante obiective ale Uniunii Europene. Coeziunea este o precondiţie pentru dezvoltarea armonioasă a Uniunii Europene precizând voinţa de a reduce disparităţile între nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni şi rămânberea în urmă a celor mai defavorizate regiuni sau insule inclusiv zonele rurale.

3. INTRODUCERE

Finanţările europene au apărut cu scopul de conduce către dezvoltarea economică şi socială. Agenda 2000, Tratatul de la Lisabona şi-au propus în primul rând dezvoltarea economică dar şi estomparea diferenţelor între regiunile dintre statele membre. S-au aplicat politici de coeziune dar cu toate acestea acest obiectiv nu a fost îndeplinit întru totul.

Învătând din greşelile trecutului apare Strategia Europa 2020 în care accentul cade mai degrabă ăe educaţie şi crearea de noi locuri de muncă, pe mediu, combaterea sărăciei. Europa 2020 vine să îndrepte greşelile sau obiectivele care nu s-au îndeplinit în urma celorlate strategiei dar să şi ofere o altă viziune mai ales că Uniunea Europeană mai are de trecut prin această criză economică.

„Unul dintre scopurile centrale ale Uniunii Europene, fixate în Tratatul de la Maastricht, (articolul 2) este acela de a „promova progresul social şi economic şi un nivel înalt de ocupare profesională precum şi de a atinge o dezvoltare echilibrată şi durabilă, în special prin crearea unui spaţiu interior fără frontiere, prin consolidarea coeziunii economice şi sociale şi prin crearea unei uniuni economice şi monetare.”. Aceasta implică faptul că populaţia nu trebuie să fie dezavantajată, indiferent de locul unde locuieşte sau munceşte în spaţiul Uniunii Europene.” („Diminuarea inegalităţilor – condiţie esenţială a coeziunii economice sociale şi sociale” – cercetare)

Acest scop este promovat în continuare de Uniunea Europeană, acum prin Europa 2020. Acest program nu dispune de un buget propriu, îşi propune noi strategii şi are cinci obiective majore.

De-a lungul timpului Uniunea Europeană a devenit o mare putere mondială. Are o influenţă considerabilă în cadrul oragnizaţiilor internaţionale precum Organizaţia Mondială a Comerţului, organisme specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi în cadrul summit-urilor mondiale pentru mediu înconjurător şi dezvoltare.

Este adevărat în schimb că mai ales după venirea crizei statele membre au început să întâmpine probleme şi mai au de făcut progrese considerabile pe plan economic.

Europa 2020 vine cu alte obiective care să producă un progres în educaţie, social şi mediu.

4. STADIUL CERCETĂRILOR EFECTUATE ÎN TEMATICA INVESTIGATĂ

Până la Europa 2020 România a beneficiat şi mai beneficiază de fonduri care au încercat să contribuie la redresarea economică. În România s-au aplicat fonduri structurale şi de coeziune. Cele mai multe s-au aplicat în perioada 2000-2006 şi milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene au beneficiat de pe urma acestor investiţii. În anul 2010 a fost publicat un raport cu privire la impactul pe care l-au avut în perioada 2000-2006 fondurile structurale. S-a observat că în acea perioadă PIB-ul pe cap de locuitor în regiunile cele mai slab dezvoltate a crescut de la 66% la 71%.

Într-un raportul din 2010 se arată că au fost create un număr de aproximativ 820.000 de locuri de muncă în regiunile cele mai puţin dezvoltate şi 730.000 în regiunile mai dezvoltate. De asemenea s-au respectat şi standardele de mediu.

În urma accesării fondurilor structurale, în perioada 2000-2006, 14 milioane de persoane au fost conectate la sistemele moderne de aprovizionare cu apă, 20 de milioane de persoane beneficiază de sisteme de tratare a apei reziduale.

În ceea ce priveşte transporturile s-au obţinut finanţări pentru construirea şi modernizarea a 100.000 kilometri de drumuri şi autostrăzi, pe teritoriul statelor memebre, 4000 kilometri de cale ferată. Peste 67.000 de întreprinderi mici şi mijlocii au primit sprijin prin aceste fonduri structurale ceea ce a dus la crearea a 200.000 de locuri de muncă. Şi domeniul a beneficiat de pe urma finanţărilor şi 38.000 de proiecte de cercetare au obţinut sprijin creându-se peste 13.000 de locuri de muncă de durată în cercetare.

Pe lângă asistenţa structurală acordată ţărilor Uniunii Europene, s-au alocat de la bugetul comunitar fonduri de preaderare pentru ţările candidate. În perioada 2000–2006, Uniunea Europeană a furnizat aproximativ trei miliarde de euro anual ca ajutor financiar ţărilor candidate, în cadrul proiectelor PHARE, ISPA şi SAPARD.

România înainte de preaderare a beneficiat şi ea de aceste fonduri PHARE, ISPA şi SAPARD.

Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile Structurale în cadrul obiectivului „Convergenţa”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde vor fi alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană” (inclusiv transferurile la IPA şi ENPI, Instrumentul de Pre-Aderare şi Instrumentul European de Vecinătate şi Cooperare).

Acum se derulează programul Europa 2020 care îşi propune să reflecte la schimbările apărute la nivelul Uniunii Europene mai ales după apariţia crizei economice.