Modelarea economică

Proiect Modelare economica: Noile Metode de „modelare”in economie

1. Introducere

Culegerea, înregistrarea, prelucrarea, transferul si utilizarea informatiei a capatat in ultimul timp ponderi tot mai însemnate în activitatea de gestiune si conducere a firmei. Datorita volumului si dinamicii extraordinare a informatiilor pe care întreprinderea trebuie sa le prelucreze în timp cât mai scurt, utilizarea calculatorului dotat cu soft specializat în acest scop a devenit deja o necesitate. De fapt, în ultimii ani asistam la o deplasare a centrului de greutate dinspre “a sti ce trebuie facut” catre “a spune calculatorului (robotului, liniei automate de productie etc.) ce problema trebuie rezolvata si a afla de la el cum anume trebuie facut”.

Dar, pentru a primi variante si strategii pertinente privind rezolvarea anumitor probleme cu care se confrunta la un moment dat, specialistul (analistul economist) trebuie sa explice calculatorului problema de rezolvat într-un limbaj accesibil masinii. În cvasi-totalitatea cazurilor, acest lucru echivaleaza cu trecerea de la problema economica reala la o reprezentare abstracta a acesteia, adica la un model al problemei (în cele mai multe situatii un model matematic sau grafic). Într-o a doua faza de rezolvare a problemei reale, ulterior scrierii modelului acesteia, analistul trebuie sa indice calculatorului metoda/algoritmul ce vor fi utilizate pentru rezolvarea modelului.

Dispunând de un set de modele si un ansamblu de metode si algoritmi dedicati rezolvarii acestora, activitatea analistului economist se transforma într-una de alegere a modelului cu care problema reala se va identifica, precum si a metodelor adecvate de rezolvare a acestuia. Concret, activitatea de executie (rezolvarea problemei economice reale) se transforma într-una de decizie (alegerea cu ajutorul calculatorului a celei mai bune strategii de rezolvare a problemei reale si utilizarea ei).

2. Obiectivele politicii de pret

In majoritatea cazurilor firma are drept obiectiv maximizarea profitului. Insa nici o firma nu activeaza si nu este condusa dupa criterii si obiective unice. Chiar si în cazul profitului, firma îsi poate propune sa maximizeze nivelul acestuia pe o anumita perioada, sau sa atinga un anumit nivel pe un orizont de timp dat, obiective care pot sa difere în oarecare masura fata de principiul maximizarii profitului. Atingerea acestor obiective se regaseste si în politica de pret a firmei. Practic, prin decizia privind pretul principalelor grupe de produse pe care le realizeaza, firma conduce catre materializarea acestor obiective. În continuare ne propunem sa analizam atât obiectivele pe care firma le poate urmari prin decizia de pret, cât si modalitatea practica prin care ea le poate formaliza si, de asemenea realiza.

Obiectivele pe care firma le urmareste atunci când stabileste pretul produselor/serviciilor sale pot fi grupate în trei categorii:

1. Stabilirea pretului cu scopul de a obtine o anumita rata a venitului pe unitatea de investitie;

2. Stabilirea pretului în vederea detinerii unei anumite parti a pietei;

3. Stabilirea unui pret care sa faca fata concurentei sau chiar sa o elimine.

- Un nivel al venitului pe care îl considera rezonabil;