Modele de Fundamentare a Deciziilor de Politica Monetara de Stabilizare Macroeconomica

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Modele de Fundamentare a Deciziilor de Politica Monetara de Stabilizare Macroeconomica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 115 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Rat Ion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

CAPITOLUL 1. CADRUL GENERAL AL ECONOMIEI ROMNESTI ÎN CONTEXTUL ECONOMIC MONDIAL 4
1.1. Situaţia economiei pe plan mondial-privire de ansamblu 4
1.1.1. Dezvoltarea pieţelor
1.1.2. Globalizarea economiei
1.1.3. Evoluţii şi tendinţe ale economiei mondiale şi ale investiţiilor
1.2. Premisele economice ale României la începutul anului 1998 11
1.2.1. Reducerea inflaţiei- obiectiv prioritar al programului economic
pentru 1998
1.2.2. Oprirea declinului produsului intern brut
1.2.3. Reducerea deficitului contului curent al balanţei de plăţi externe
1.2.4. Consolidarea intrărilor de capital extern şi a rezervei valutare oficiale
1.2.5. Controlul dimensiunii deficitului bugetar
CAPITOLUL 2. OBIECTIVE ŞI INSTRUMENTE DE POLITICĂ MONETARĂ. CONTROLUL MASEI MONETARE 19
2.1. Obiective ale politicilor monetare 19
2.1.1. Definirea şi alegerea obiectivului politicii monetare
2.1.2. Constrângeri în atingerea ţintelor-principiul lui Tinbergen
2.1.3. Obiective posibile
2.1.4. Necesitatea alegerii unui obiectiv
2.1.5. Criterii de selectare a obiectivelor
2.1.6. Strategii de politică monetară
2.1.7. Controversa dintre monetarişti şi keynsişti-controlul creşterii
monetare sau al ratei dobânzii
2.1.7. Problemele politicii monetare:alegerea şi atingerea obiectivului
intermediar, legătura cu obiectivul final
2.2. Instrumente ale politicilor monetare şi controlul monetar 31
2.2.1. Instrumente de politică monetară
2.2.1.1. Instrumente monetare directe
2.2.1.2. Instrumente monetare indirecte
2.2.2. Reforma instrumentelor monetare
2.2.2.1. Avantajele şi dezavantajele adoptării instrumentelor de politică monetară directe
2.2.2.2. Avantajele şi dezavantajele folosirii instrumentelor monetare indirecte
2.2.3. Instrumente monetare folosite în România
2.3. Masa monetară 51
2.3.1. Definire, agregate monetare
2.3.2. Cererea de monedă, teorii privind cererea de monedă
2.3.3. Oferta monetară, baza monetară şi teorii privind oferta de monedă
2.4. Banca centrală-principal actor al politicii monetare 59
2.4.1. Stabilitatea preţurilor, expansiunea monetară şi creşterea
economică
2.4.2. Relaţia băncii centrale cu Guvernul
2.4.3. Activitatea externă a băncii centrale
2.4.4. Banca centrală şi sectorul privat
CAPITOLUL 3. POLITICI DE STABILIZARE 65
3.1. Obiectivul politicii de stabilizare 65
3.2. Activism vs. nonactivism în politica macroeconomică 66
3.3. Teoria aşteptărilor 68
3.4. Inflaţia: definiţie şi cuantificare 70
3.5. Curba lui Phillips 72
3.5.1. Curba originală a lui Phillips
3.5.2. Modificarea Samuelson-Solow la curba lui Phillips
3.5.3. Interpretarea Friedman-Phelps
3.5.4. Şcoala aşteptărilor raţionale
3.6. Politici de stabilizare 77
3.6.1. Cursul de schimb-ancoră a politicii de stabilizare
3.6.2. Oferta de monedă-ancoră a politicii de stabilizare
3.7. Probleme ale echilibrului dintre cererea şi oferta de bani în România 81
CAPITOLUL 4. POLITICA MONETARĂ A BĂNCII NAŢIONALE A ROMNIEI 84
4.1. Retrospectivă 1990-1998 85
4.2. Instrumente ale politicii monetare 87
4.2.1. Creditele de refinanţare
4.2.2. Operaţiuni de open-market
4.2.3. Rezervele minime obligatorii
4.2.4. Reglementări şi norme bancare
4.2.5. Depozite ale băncilor comerciale la banca centrală
4.2.6. Operaţiuni pe piaţa valutară
4.3. Obiectivul politicii monetare 96
4.4. Politica de stabilizare 98
4.4.1. Masa monetară
4.4.2. Relaţia băncii centrale cu Guvernul
4.4.3. Operaţiunile valutare ale Băncii Naţionale a României
4.5. Aplicarea modelelor 109
ÎNCHEIERE 111
Bibliografie 112

Extras din document

CAPITOLUL 1. CADRUL GENERAL AL ECONOMIEI ROMNESTI ÎN CONTEXTUL ECONOMIC MONDIAL

1.1. Situaţia economiei pe plan mondial-privire de ansamblu

Începutul anilor ’90 s-a remarcat printr-o creştere economică de 2%, pentru ca în 1996-1997 să se ajungă la 3%, similar cu perioada anilor ’80, ţările în curs de dezvoltare (exceptând fostele state comuniste) atingând rate de creştere a produsului intern brut de 5%. Economiile mici şi mijlocii din Asia de Est (inclusiv China) au atins cele mai mari rate de creştere, peste 10%, pentru ca la mijlocul anilor ’90 să stagneze datorită micşorării drastice a exporturilor şi a crizelor financiare, în Asia de Sud creşterea economică accelerându-se la peste 6%, de la 4,5% în anii anteriori.

În America Latină şi Africa de Nord şi Estică comerţul internaţional a ajutat la o creştere de aproximativ 4% în 1996, în timp ce economiile din estul Europei şi fosta uniune sovietică încep să-şi reducă declinul economic.

Ţările în curs de dezvoltare cu cele mai mari rate de creştere economică sunt caracterizateprintr-o deschidere spre o conducere mai bună a politicii macroeconomice, deschiderea spre comerţul internaţional şi investiţii internaţionale, ce contribuie la o integrare mai bună în economiea mondială, creşterea puternică a sectorului serviciilor şi o micşorare a proporţiei cheltuielilor guvernamentale în produsul intern brut.

1.1.1. Dezvoltarea pieţelor

Dezvoltarea economică a fost generalizată în secolul 20, însă ea s-a făcut în moduri diferite, funcţie de evenimentele importante ale secolului: războaiele mondiale, revoluţia rusească, criza anilor ’30. Diversitatea experienţelor face dificilă trasarea unor concluzii generale asupra a ceea ce a determinat dezvoltarea pieţelor şi a economiilor naţionale şi ce stare sau mărime este optimă pentru circumstanţele economice şi sociale trecute sau actuale.

În 1996, mărimea cheltuielilor guvernamentale din totalul produsului intern brut s-a situat între 10 şi 50%, în funcţie de ţară. Tipuri diferite de guverne caută modalităţi de a reduce aceste cheltuieli fără a pierde voturi. Multe ţări în curs de dezvoltare şi-au modificat priorităţile, din păstrarea locurilor de muncă într-un sector public stagnant într-un sector privat aflat în dezvoltare. Această modificare a opticii implică o schimbare a rolului guvernului, de la proprietar şi operator economic la creator de politică economică ce lucrează cu sectorul privat pentru a crea o economie dezvoltată şi competitivă.

Ţările sărace fac eforturi pentru a crea acest tip de economie, greutăţi mai mari având în special Africa, datorită unui mediu de afaceri şubred, a pieţelor reduse, slabei pregătiri profesionale, infrastructurii nedezvoltate sau a legilor restrictive.

Intenţia ţărilor este de a crea un cadru economic propice dezvoltării, în care Guvernul să nu intervină acolo unde piaţa poate opera mai eficient, dar să asigure reguli ale pieţei şi legi aplicabile corect şi echitabil.

Fisiere in arhiva (1):

  • Modele de Fundamentare a Deciziilor de Politica Monetara de Stabilizare Macroeconomica.doc