Moneda si Credit

Proiect
7.6/10 (11 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 149 în total
Cuvinte : 82573
Mărime: 267.23KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

Capitolul 1 Continutul Si Functiile Monedei .. 5

1.1 Concept .. 5

1.3 Functiile monedei .. 9

Moneda, baza a creditului .. 10

1.4 Semnele monetare .. 10

1.5 Puterea de cumparare a banilor .. 11

Capitolul 2 Masa Monetara .. 13

2.1 Criterii formale si institutionale de delimitare între diverse categorii de moneda .. 13

2.2 Agregatele monetare M1, M2, M3 si M4 .. 20

Capitolul 3 Politici Monetare .. 23

3.1 Obiectivele politicii monetare .. 23

3.2 Actiunea asupra ratei dobânzii .. 26

Stabilirea vitezei de circulatie a monedei .. 33

3.4 Instrumentele politicii monetare .. 34

Publicitate si consiliere .. 42

3.5 Politica monetare în Romania si în lume .. 42

Capitolul 4 Creatia Monetara si Oferta De Moneda .. 44

4.1 Contraposturile monedei .. 44

Natura contraposturilor agregatelor M3 si M4 .. 50

4.2 Creatia monetara a bancilor comerciale .. 51

Nevoia de lichiditati a sistemului bancar comercial .. 52

4.3 Creatia monetara a bancii centrale .. 52

Rolul monetar al Trezoreriei publice .. 57

Capitolul 5 Sistemul Bancar În România În Perioada De Tranzitie La Economia De Piata .. 59

5.1 Restructurarea sistemului bancar .. 59

5.2 Reglementarea, autorizarea si supravegherea activitatii bancare .. 60

5.3 Bancile comerciale. .. 62

5.4 Operatii bancare. .. 63

Capitolul 6 Banca Nationala A României .. 65

6.1 Statutul juridic si obiectivele Bancii Nationale a României .. 65

6.2 Politica monetara si valutara a B.N.R. .. 65

6.3 Emisiunea monetara .. 67

6.4 Rolul sistemului national de plati al B.N.R. Operatiunile BNR cu bancile. Supravegherea bancara. .. 67

6.5 Operatiunile BNR pe contul statului .. 69

6.6 Operatiunile BNR cu aur si activele externe .. 69

6.7 Situatiile financiare ale BNR .. 69

6.8 Conducerea si administrarea BNR .. 70

Capitolul 7 Operatiunile Bancare De Credit .. 71

7.1 Operatiunile bancare de credit. Generalitati. .. 71

7.2 Sferele creditului .. 71

Documentatia de credit. .. 78

7.4 Categorii de credite .. 79

Creditele prin semnatura. Avalul cambiei sau a1 biletului la ordin. .. 87

Capitolul 8 Costul Creditului. .. 89

8.1 Comisionul .. 89

8.2 Dobânda .. 90

Factorii determinanti ai diferentierii ratelor dobânzii .. 92

Capitolul 9 RISCUL ÎN ACTIVITATEA BANCARa .. 95

9.1 Indicatorii de performanta bancara .. 95

9.2 Rolul gestiunii riscului bancar .. 99

9.3 Evolutia preocuparilor referitoare la gestiunea riscurilor bancare .. 101

9.4 Clasificarea riscurilor bancare în functie de expunerea la risc .. 103

9.5 Clasificarea riscurilor bancare în functie de caracteristica bancara .. 104

9.5.1 Clasificarea riscurilor bancare în functie de cauza si forma lor. .. 105

9.6 Clasificarea riscurilor în functie de alocarea lor în cadrul sistemului financiar .. 107

9.7 Gestiunea globala a riscurilor bancare .. 109

9.8 Identificarea si evaluarea riscurilor bancare .. 109

9.9 Controlul riscurilor .. 110

9.10 Eliminarea / evitarea riscurilor .. 110

9.11 Finantarea riscurilor .. 111

9.12 Acoperirea (retinerea) riscurilor .. 111

9.13 Transferarea riscurilor .. 112

9.14 Garantiile creditelor bancare .. 112

9.15 Recuperarea creditelor bancare .. 116

Capitolul 10 Creditul International. Creditele Pentru Finantarea Operatiunilor De Comert International .. 119

10.1 Creditele acordate exportatorilor pentru finantarea operatiunilor de comert international. .. 119

10.2 Creditele acordate importatorilor pentru finantarea operatiunilor de comert international. .. 119

Capitolul 11 Creditul Documentar .. 120

11.1 Notiune si reglementare. .. 121

11.2 Partile si functia creditului documentar. .. 121

11.3 Formele de baza ale creditului documentar. .. 121

Capitolul 12 Fenomenul Inflationist .. 129

12.1 Definitii ale inflatiei ca fenomen cuantificabil. Tipuri de inflatii în functie de cauzele aparitiei si dezvoltarii fenomenului inflationist .. 129

12.2 Efectele inflatiei. Indicatorii de cuantificare a inflatiei .. 138

12.3 Modele teoretice de explicare a fenomenului inflationist .. 141

Extras din document

3.4 Instrumentele politicii monetare

Obiectivele politicii monetare se suprapun în mare parte cu cele ale politicii fiscale în masura în care ambele reprezinta instrumente de stabilizare macroeconomica. O alta posibilitate pe care o are politica monetara pentru îmbunatatirea circulatiei monetare este constrângerea bugetului si anume, posibilitatea acestuia de a se finanta din împrumuturi.

Datoria, adica deficitul bugetar poate fi monetizat (de exemplu: emisiunea monetara si stabilizarea ratei dobânzii).

In general, într-o economie de piata dezvoltata, politica monetara nu impune legi prin care sa creasca sau sa reduca cererea globala.

Exista doua tipuri de instrumente ale politicii monetare:

1) Generale si indirecte; si

2) Specifice si directe

Primele sunt utilizate în majoritatea economiilor contemporane si actioneaza asupra mecanismelor monetare fara a le bloca functionarea. Astfel, manevrarea taxei de rescont, politica de open market si politica rezervelor obligatorii sunt instrumente generale de interventie; ele se bazeaza fiecare pe o anumita logica, inerenta unui anumit mecanism economico – monetar: creditul si forma sa istorica – scontul (în cazul rescontului), piata financiara (în cazul politicii de open market), creatia monetara (în cazul politicii rezervelor obligatorii). În ipoteza ca autoritatile intervin cu ajutorul instrumentelor amintite, ele adopta logica respectiva, însa modifica anumite elemente ale mecanismului, lasând totusi sistemul economic în ansamblul sau sa reactioneze la modificarea pe care au provocat-o în mod intentionat. Instrumentele indirecte sunt compatibile, deci, cu legile pietei, mai precis cu independenta bancilor comerciale fata de banca centrala.

A doua categorie de instrumente sunt utilizate numai în anumite tari si perioade si actioneaza nemijlocit asupra situatiei financiare a bancilor comerciale, impunându-le o anumita conduita. Astfel, selectivitatea (dirijarea) si rationalizarea (plafonarea) creditelor sunt procedee coercitive, care transforma bancile comerciale în simplii distribuitori de credite, în proportii stabilite pe cale administrativa, catre sectoarele si ramurile economice desemnate de puterea de stat. În tarile occidentale, dirijarea creditelor dateaza din anii premergatori celui de-al doilea razboi mondial, iar plafonarea creditelor a fost introdusa în anii '70. În România comunista, aceste procedee au fost instituite, într-o forma specifica economiei planificate, în anii '50, la scurt timp dupa nationalizarea principalelor mijloace de productie. Combinate cu planificarea generala a economiei, dirijarea si limitarea prin plan a creditelor - realizate cu ajutorul unui instrument de planificare specific ("planul de credite al economiei") - au dus la transformarea bancilor "specializate" în simple verigi ale birocratiei statale, lipsite de orice preocupare fata de criteriul profitului. În pofida reformei sistemului bancar din anul 1991, aceasta situatie s-a mentinut pâna la începutul anului 1997, când Banca Nationala a renuntat la ultima forma de dirijare a creditelor, realizata prin asa-numitele "credite structurale".

La ora actuala, evolutia generala a politicii monetare se caracterizeaza prin revenirea la instrumentele indirecte, îndeosebi la cele care se bazeaza pe mecanismele pietelor de capitaluri si, deci, pe actiunea ratei dobânzii.

3.4.1 Politica taxei de rescont

Taxa scontului reprezinta dobânda uzuala pentru creditele acordate de catre banca de emisiune în cadrul operatiunilor de rescontare.

Denumirea specifica este data de faptul ca o perioada îndelungata principala forma de acordare a creditului de catre banca de emisiune era rescontarea bazata pe operatiunile de scont. Astazi operatiunile de creditare ale bancii de emisiune s-au diversificat si au alte structuri, dar banca de emisiune continua sa îndeplineasca în economie rolul de izvor al creditului, legata de functia sa principala de emisiune.

Politica taxei de rescont se bazeaza pe o modalitate de refinantare rescontul - si pe rata dobânzii aferenta acestei refinantari -- taxa de rescont oficiala a bancii centrale.

3.4.1.1 Tehnica rescontului

Rescontul se poate defini, pentru banca de emisiune, ca o achizitie ferma, cu plata imediata, a unor creante, în termen, prezentate de bancile comerciale. Un regim similar au si pensiunile, respectiv achizitiile însotite de angajamentul de rascumparare la un anumit termen a creantelor de catre banca prezentatoare.

Rescontul este o tehnica de refinantare, care pune în legatura directa bancile comerciale cu banca centrala, fara a se recurge pentru aceasta la piata monetara. Astfel, prin rescont, bancile comerciale împrumuta direct lichiditati de la banca centrala, careia îi cedeaza în schimb titlurile private (trate, bilete la ordin) pe care le detin în portofoliul lor si pe care le-au obtinut prin operatiuni de scont efectuate anterior cu clientii lor (de unde si denumirea de "rescont"). Titlurile respective reprezinta, asadar, credite cu dobânda pietei (taxa de scont), acordate de bancile comerciale economici. Rata dobânzii la care banca comerciala, care a acordat deja credite economiei, se refinanteaza (taxa de rescont), este stabilita cu anticipatie si în mod unilateral de catre banca centrala, care devine, prin rescontarea titlurilor, finantatorul final a1 creditelor respective.

În trecut, rescontul a constituit principala cale de refinantare a bancilor comerciale. În prezent, ponderea acestei forme de refinantare nu depaseste, în tarile dezvoltate, cca. 2%-3%. Explicatia reducerii importantei rescontului si înlocuirii sale treptate cu operatiunile efectuate de banca centrala pe piata monetara (open market) se explica prin modificarea în epoca postbelica a rolului bancii centrale. Daca, în trecut, banca centrala a fost în principal o "banca a bancilor", însarcinata cu alimentarea cu lichiditati a bancilor comerciale, în prezent, ea a devenit în primul rând "autoritatea monetara" a tarii respective, adica un for însarcinat cu conceperea si aplicarea politicii monetare. Or, banca centrala nu poate îndeplini corect rolul de "autoritate monetara" decât în masura în care controleaza propria sa productie de moneda (primara). Pentru aceasta, în majoritatea tarilor, ea trebuie sa reziste presiunilor Trezoreriei publice, care încearca sa-si finanteze datoria prin emisiune de moneda. De asemenea, în tarile în care rescontul se mentine si are o oarecare pondere, banca centrala trebuie sa faca fata cerintei de a se prezenta la rescont a bancilor comerciale.

În România, titlurile private se folosesc înca pe scara redusa, iar ca urmare procedura scontului si a rescontului este practic inexistenta. În aceste conditii, o modalitate de refinantare a bancilor comerciale cu functii asemanatoare a fost în ultimii ani "creditele structurale", care au reprezentat totodata principala cale de dirijare a creditelor spre ramurile considerate prioritare de catre autoritatile publice: agricultura (de stat), importul si productia de combustibili etc. Aceasta forma de refinantare a bancilor comerciale a fost desfiintata de catre Banca Nationala în anul 1997.

3.4.1.2 Taxa de rescont si politica taxei de rescont

În calitatea sa de rata a dobânzii oficiala a bancii centrale, taxa de rescont este o rata a dobânzii directoare în economie.

Astfel, ca rata a dobânzii oficiala, taxa de rescont protejeaza bancile comerciale împotriva fluctuatiilor valorii titlurilor pe care le detin în portofoliu, asigurând, pentru portofoliul respectiv, un profit cunoscut cu anticipatie. Într-adevar, faptul ca o banca comerciala poseda în permanenta un anumit portofoliu de titluri private rescontabile este suficient pentru ca banca respectiva sa aiba o sursa de refinantare cu un cost bine definit.

În consecinta, cresterea taxei de rescont devine un instrument de politica monetara eficace, deoarece determina, pe de o parte, devalorizarea ansamblului portofoliului de titluri private al bancilor comerciale, iar pe de alta parte, refinantarea în conditii mai putin avantajoase a titlurilor vechi detinute în portofoliu.

Preview document

Moneda si Credit - Pagina 1
Moneda si Credit - Pagina 2
Moneda si Credit - Pagina 3
Moneda si Credit - Pagina 4
Moneda si Credit - Pagina 5
Moneda si Credit - Pagina 6
Moneda si Credit - Pagina 7
Moneda si Credit - Pagina 8
Moneda si Credit - Pagina 9
Moneda si Credit - Pagina 10
Moneda si Credit - Pagina 11
Moneda si Credit - Pagina 12
Moneda si Credit - Pagina 13
Moneda si Credit - Pagina 14
Moneda si Credit - Pagina 15
Moneda si Credit - Pagina 16
Moneda si Credit - Pagina 17
Moneda si Credit - Pagina 18
Moneda si Credit - Pagina 19
Moneda si Credit - Pagina 20
Moneda si Credit - Pagina 21
Moneda si Credit - Pagina 22
Moneda si Credit - Pagina 23
Moneda si Credit - Pagina 24
Moneda si Credit - Pagina 25
Moneda si Credit - Pagina 26
Moneda si Credit - Pagina 27
Moneda si Credit - Pagina 28
Moneda si Credit - Pagina 29
Moneda si Credit - Pagina 30
Moneda si Credit - Pagina 31
Moneda si Credit - Pagina 32
Moneda si Credit - Pagina 33
Moneda si Credit - Pagina 34
Moneda si Credit - Pagina 35
Moneda si Credit - Pagina 36
Moneda si Credit - Pagina 37
Moneda si Credit - Pagina 38
Moneda si Credit - Pagina 39
Moneda si Credit - Pagina 40
Moneda si Credit - Pagina 41
Moneda si Credit - Pagina 42
Moneda si Credit - Pagina 43
Moneda si Credit - Pagina 44
Moneda si Credit - Pagina 45
Moneda si Credit - Pagina 46
Moneda si Credit - Pagina 47
Moneda si Credit - Pagina 48
Moneda si Credit - Pagina 49
Moneda si Credit - Pagina 50
Moneda si Credit - Pagina 51
Moneda si Credit - Pagina 52
Moneda si Credit - Pagina 53
Moneda si Credit - Pagina 54
Moneda si Credit - Pagina 55
Moneda si Credit - Pagina 56
Moneda si Credit - Pagina 57
Moneda si Credit - Pagina 58
Moneda si Credit - Pagina 59
Moneda si Credit - Pagina 60
Moneda si Credit - Pagina 61
Moneda si Credit - Pagina 62
Moneda si Credit - Pagina 63
Moneda si Credit - Pagina 64
Moneda si Credit - Pagina 65
Moneda si Credit - Pagina 66
Moneda si Credit - Pagina 67
Moneda si Credit - Pagina 68
Moneda si Credit - Pagina 69
Moneda si Credit - Pagina 70
Moneda si Credit - Pagina 71
Moneda si Credit - Pagina 72
Moneda si Credit - Pagina 73
Moneda si Credit - Pagina 74
Moneda si Credit - Pagina 75
Moneda si Credit - Pagina 76
Moneda si Credit - Pagina 77
Moneda si Credit - Pagina 78
Moneda si Credit - Pagina 79
Moneda si Credit - Pagina 80
Moneda si Credit - Pagina 81
Moneda si Credit - Pagina 82
Moneda si Credit - Pagina 83
Moneda si Credit - Pagina 84
Moneda si Credit - Pagina 85
Moneda si Credit - Pagina 86
Moneda si Credit - Pagina 87
Moneda si Credit - Pagina 88
Moneda si Credit - Pagina 89
Moneda si Credit - Pagina 90
Moneda si Credit - Pagina 91
Moneda si Credit - Pagina 92
Moneda si Credit - Pagina 93
Moneda si Credit - Pagina 94
Moneda si Credit - Pagina 95
Moneda si Credit - Pagina 96
Moneda si Credit - Pagina 97
Moneda si Credit - Pagina 98
Moneda si Credit - Pagina 99
Moneda si Credit - Pagina 100
Moneda si Credit - Pagina 101
Moneda si Credit - Pagina 102
Moneda si Credit - Pagina 103
Moneda si Credit - Pagina 104
Moneda si Credit - Pagina 105
Moneda si Credit - Pagina 106
Moneda si Credit - Pagina 107
Moneda si Credit - Pagina 108
Moneda si Credit - Pagina 109
Moneda si Credit - Pagina 110
Moneda si Credit - Pagina 111
Moneda si Credit - Pagina 112
Moneda si Credit - Pagina 113
Moneda si Credit - Pagina 114
Moneda si Credit - Pagina 115
Moneda si Credit - Pagina 116
Moneda si Credit - Pagina 117
Moneda si Credit - Pagina 118
Moneda si Credit - Pagina 119
Moneda si Credit - Pagina 120
Moneda si Credit - Pagina 121
Moneda si Credit - Pagina 122
Moneda si Credit - Pagina 123
Moneda si Credit - Pagina 124
Moneda si Credit - Pagina 125
Moneda si Credit - Pagina 126
Moneda si Credit - Pagina 127
Moneda si Credit - Pagina 128
Moneda si Credit - Pagina 129
Moneda si Credit - Pagina 130
Moneda si Credit - Pagina 131
Moneda si Credit - Pagina 132
Moneda si Credit - Pagina 133
Moneda si Credit - Pagina 134
Moneda si Credit - Pagina 135
Moneda si Credit - Pagina 136
Moneda si Credit - Pagina 137
Moneda si Credit - Pagina 138
Moneda si Credit - Pagina 139
Moneda si Credit - Pagina 140
Moneda si Credit - Pagina 141
Moneda si Credit - Pagina 142
Moneda si Credit - Pagina 143
Moneda si Credit - Pagina 144
Moneda si Credit - Pagina 145
Moneda si Credit - Pagina 146
Moneda si Credit - Pagina 147
Moneda si Credit - Pagina 148
Moneda si Credit - Pagina 149

Conținut arhivă zip

  • Moneda si Credit.doc

Alții au mai descărcat și

Creditul Bancar

INTRODUCERE Prezenta lucrare reprezintă o sinteză a elementelor fundamentale ce caracterizează creditul bancar, care a cunoscut o amplă evoluţie...

Bugetul de Stat

Introducere Formarea finanţelor este rezultatul unui proces istoric îndelungat şi complex, care este determinat de evoluţia vieţii sociale, prin...

Regimul Juridic al Contractului de Credit Bancar

CAPITOLUL I CONSIDERENTE PRELIMINARII I.1 Noţiunea creditului. I.1.1 Istoric. Noţiunea de credit vine de la latinescul “creditum”care înseamna...

Piata Valutara si Modalitatile de Acoperire impotriva Riscului Valutar

1.Piata Valutara Piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar-valutare prin intermediul caruia se desfasoara vanzarea si cumpararea de...

Managementul Riscului Bancar la Banca BCR

Riscul bancar A.Riscul bancar 1.NOTIUNI GENERALE DESPRE RISC Riscul este un factor fundamental al afacerilor, deoarece din nici o activitate nu...

Piata Valutara si Cursul de Schimb

1. Introducere Tematica referatului este „Piata valutara si Cursul valutar”. In prima parte a referatului este prezentat piata valutara.Literatura...

Cheltuielile Publice

CHELTUIELILE PUBLICE Teorii referitoare la creşterea cheltuielilor publice şi Metode de analiză a cheltuielilor publice 1. INTRODUCERE –...

Moneda

Capitolul I 1. Conceptul de moneda Moneda,insotind permanent viata cotidiana a omului,isi releva cu putere functia sociala.Totusi,ea ramane o...

Ai nevoie de altceva?