Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare

Proiect
10/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 75 în total
Cuvinte : 23950
Mărime: 302.08KB (arhivat)
Publicat de: Raluca E.
Puncte necesare: 11
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Drd. Cărăușu Nicușor Dumitru
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

Cuprins

  1. INTRODUCERE 6
  2. 1. Caracteristicile economice ale pieței persoanelor fizice și a firmelor 6
  3. 2. Miza economică a relației cu clienții 7
  4. 3. Principiile și cadrul legal utilizat în activitatea bancară 7
  5. Capitolul 1: Organizarea sistemului bancar românesc 8
  6. 1. Diferitele instituții de credit 8
  7. 2. Organismele profesionale și organele centrale 9
  8. 3. Autoritățile de control, de reglementare și de consultare 11
  9. Capitolul 2: Deschiderea și funcționarea contului bancar 13
  10. 1. Intrarea în relația client bancă 13
  11. 1.1 Verificarea actului de identitate 14
  12. 1.2 Verificarea adresei 15
  13. 1.3 Verificarea capacității civile 15
  14. 1.4 Verificarea naționalițății 16
  15. 1.5 Verificarea capacității bancare 16
  16. 2. Convenția de cont a persoanelor fizice 16
  17. 2.1 Condiții tarifare 16
  18. 2.2 Condiții de utilizare 17
  19. 2.3 Angajamente reciproce 17
  20. 3.Diferitele tipuri de conturi pentru persoane fizice și firme 19
  21. 3.1 Conturi pentru persoane fizice 19
  22. 3.2 CONTUL PROFESIONAL 21
  23. 4. Dreptul la cont și dreptul la refuz al deschiderii contului bancar 21
  24. 5. Diferite fișiere care trebuie consultate 22
  25. 5.1. Fișierul Conturilor Bancare și Asimilate 22
  26. 5.2. Fișierul național al Incidentelor de rambursare a Creditelor către Populație 23
  27. 5.3. Fișierul Central al Cecurilor 23
  28. 5.4. Fișierul Național al Cecurilor Neregulamentare 24
  29. 6. Procura 24
  30. 7. Tarifarea bancară 25
  31. 8. Popririle și sechestrele de cont 26
  32. 9. Incapacitățile 27
  33. 9.1 Majorii 27
  34. 9.2 Minorii 27
  35. 9.3 Majorii protejați 28
  36. 10. Închiderea contului 28
  37. 10.1 Închidere la inițiativa băncii 28
  38. 10.2 Închiderea la inițiativa clientului 28
  39. 10.3 Operațiuni de îndeplinit 29
  40. 10.4 Decesul clientului 29
  41. 10.5 Gratuitate 29
  42. 10.6 Prescriere 29
  43. 10.7 Notificări 29
  44. Capitolul 3: Gestiunea instrumentelor de plată 30
  45. 1. Diferitele instrumente de plată 30
  46. 1.1 Tipurile de cecuri 30
  47. 1.2 Mențiuni obligatorii 31
  48. 1.3 Termenele de prescriere 31
  49. 1.4 Cardul bancar 31
  50. 1.5 Autorizațiile de extrageri 34
  51. 1.6 Viramentul (rolul băncii și diversele tipuri de viramente) 34
  52. 1.7 Efectele de comerț (cambia, biletul la ordin) 35
  53. 1.8 Plata fără contact (tele plata, telefonul mobil) 35
  54. 1.9 Cifre cheie (date statistice privind plățile interbancare) 36
  55. 2. Incidentele de plată 37
  56. 2.1 Incidentele legate de cecuri 38
  57. 2.2 Incidentele legate de credite 38
  58. 3. Contestațiile 38
  59. 3.1. Contestații referitoare la cecuri 38
  60. 3.2. Contestarea unui card 38
  61. 4. Terminalele de plăți electronice (POS) 39
  62. 4.1. Funcțiile unui POS 39
  63. 4.2. Contractul POS 39
  64. 5. Vânzarea la distanță 39
  65. 5.1 Mizele 40
  66. 5.2 Internetul 40
  67. 5.3 Platformele call-center 42
  68. 5.4 Serviciul de call-back 42
  69. 6.Noua norma SEPA (Single Euro Payments Area - Zona Unica de Plati în Euro) 43
  70. 6.1 Viramente SEPA 43
  71. 6.2 Extragerea SEPA 43
  72. 6.3 Plata prin card SEPA 44
  73. Capitolul 4.Creditul pentru persoane fizice 44
  74. 1. Inițierea în matematica financiară 44
  75. 1.1 Dobânzi(simple și compuse) 44
  76. 1.2 Rata (proporțională, actuarială) 45
  77. 1.3 Metode de rambursare (în avans, la scadență, scutire) 46
  78. 2. Creditul de consum 46
  79. 2.1 Reglementarea (destinatari, contractul de credit) 47
  80. 2.2 Cazuri particulare( creditul afectat, creditul permanent) 48
  81. 2.3 Diferitele tipuri de credite de consum (descoperire de cont, personal clasic, personal afectat, pentru studenți, permanent) 48
  82. 3 Abordarea și gestiunea riscului 50
  83. 4. Creditul imobiliar 51
  84. 4.1 Reglementarea (destinatari, publicitatea, contractul de credit, condițiile suspensive, rambursarea anticipată, cazuri de neplată) 51
  85. 4.2 Împrumuturile sectorului reglementat (banca pentru locuințe) 52
  86. 4.3 Împrumuturile pentru sectorul liber (creditele clasice, creditele punte) 53
  87. 5. Diferitele moduri de achiziționare 53
  88. 5.1 Vânzarea în stare de finalizare viitoare (creditele pe baza de proiect) 53
  89. 5.2 Contractul de construire (alegerea constructorului, verificări de efectuat, condiții de revizuire a prețului, dovada garanției de rambursare, eșalonarea plăților, termenul de renunțare, semnarea contractului, finalizarea lucrărilor și plata soldului) 53
  90. 6. Diferitele rate ale dobânzii (ale împrumutului) 54
  91. 6.1 Dobanda anuală efectivă 54
  92. 6.2 Rata dobânzii legală 55
  93. 6.3 Rata dobânzii camătărească (calculul pragurilor de cămata, delictul) 55
  94. 6.4 EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate) 55
  95. 6.5 EONIA (EURO OverNight Index Average) 56
  96. 6.6. ROBOR 56
  97. 7. Diferite garanții la rambursarea creditelor 57
  98. 7.1. Garanții persoanale 57
  99. 7.2. Garanții reale 58
  100. 8. Asigurările împrumuturilor 58
  101. 8.1. Riscurile acoperite 58
  102. 8.2. Contract și partea interesată 58
  103. 8.3. Punerea în practică a garanției 59
  104. 9. Tratamentul supraîndatorării 59
  105. 9.1. Schema generală a dispozitivului de supraîndatorare 60
  106. 9.2. Rolul și funcționarea comisiilor de supraîndatorare 60
  107. 9.3. Rolul instanțelor judecătorești 60
  108. 9.4. Funcționarea producerii de redresare personala 60
  109. Capitolul 5. Creditul pentru firme (IMM) 61
  110. 1. Creditele de investiții pe termen mediu și lung 61
  111. 2. Împrumutul pentru înființarea întreprinderii 62
  112. 3. Leasing-ul 62
  113. 4. Imprumuturile de exploatare 63
  114. 4.1 Creditele de trezorerie 63
  115. 4.2 Garanțiile 64
  116. 5.Finanțarea gestiunii clienților 64
  117. 5.1 Scontul comercial 64
  118. 5.2 Factoring 64
  119. 5.3 Comerțul internațional 65
  120. Capitolul 6: Raspunderea bancii (Secret Bancar, Deontologie, Cod Etica) 66
  121. 1. Neconformitatea 66
  122. 1.1 Obiective și rezultate 66
  123. 1.2 Consecinșele riscului de neconformitate 66
  124. 1.3 Domenii acoperite de conformitate 66
  125. 2. Răspunderea civilă și penală a băncii 66
  126. 2.1 Elemente constitutive ale răspunderii civile 66
  127. 2.2 Condiții de aplicabilitate a Răspunderii civile 67
  128. 2.3 Condiții de aplicabilitate a răspunderii penale 67
  129. 2.4 Cazuri de derogare de răspundere 67
  130. 3. Deontologia 68
  131. 3.1. Principalele obligații 68
  132. 3.2. Loialitatea față angajator 68
  133. 3.3. Respectarea legilor și reglementărilor și vigilența deosebită în ceea ce privește spălarea banilor 69
  134. 3.4. Exemple de practici întâlnite pe spețele bancare în judecătoriile din România 69
  135. 3.5. Concluzie 70
  136. 4. Secretul professional 70
  137. 5. Lupta împotriva spălării banilor 71
  138. 5.1 Cele trei faze ale spalarii banilor din venituri provenite din activitati criminale 71
  139. 5.2 Obligatiile institutiilor de credit 72
  140. 5.3 Organismele de control 73
  141. Bibliografie 74

Extras din proiect

1. Caracteristicile economice ale pieței persoanelor fizice și a firmelor

Clienții băncilor internaționale sunt foarte asemănători cu cei ai băncilor din România, dar își mai fac prezența și unele tipuri de elemente ce nu sunt suficient de diferențiate și de definite, pentru că băncile nu au suficientă capabilitate de a pune la dispoziție asemenea servicii pentru tipurile diferentiate.

Majoritatea băncilor își structurează categoriile de clienți după strategia pe care o adoptă în ceea ce privește categoriile de clientelă prioritară. Potrivit tipurilor de clientelă se pot identifica fiecărei categorii, segmente caracteristice, printre acestea regăsindu-se și persoanele fizice dar și cele juridice.

Potrivit Noului Cod Civil, persoanele juridice sunt constituite din societățile stipulate în lege, orice entitate legal formată care respectă prevederile acestui articol. Așadar, clienții trebuie să aibă o organizare și un patrimoniu de pe urma cărora să realizeze diferite scopuri morale și licite, conform interesului general. Această categorie mai poartă denumirea de corporate, și fac parte numai persoanele juridice, aici sunt incluși agenții economic ce își desfășoară activitatea în domeniul public dar și în domeniul privat, IMM-urile potrivit acesteia numărul de salariați trebuie să fie ≤ 250, iar cifra anuală de afaceri să fie ≤ 8.000.000 EUR. Totodată și microîntreprinderile aparțin categoriei clienți persoane juridice, în cazul acestora numărul maxim de agenți economici sau salariați să fie 9.

Clienții sunt cele mai importante persoane cu care intră în contact fiecare angajat al băncii. Aceștia au ca fiecare persoană anumite așteptări din partea unei societăți bancare care le conferă anumite drepturi în calitate de client și anume:

1. în urma disponibilului pe care l-a păstrat în cont să obțină dobânda determinate potrivit reglementărilor legale;

2. să își adauge în cont numerar la instituțiile bancare sau prin intermediul viramentelor existente în alte conturi, deschise la instituția bancară sau la alte societăți bancare;

3. să efectueze tranzacții cu sumele disponibile în cont respectând contractul și legislația actuală;

4. după ce și-a achitat la bacă sumele datorate, poate să ceară închiderea contului;

5. de a beneficia în orice moment de un extras de cont în care sunt trecute operațiunile realizate;

6. în condițiile determinate de către bancă, să ceară produse și servicii ce pot fi atașate contului;

7. să aibă acces la produsele și serviciile promoționale în cazul în care a obținut un pachet promotional.

8. să beneficieze de credite în măsura în care se încadrează

2. Miza economică a relației cu clienții

Între bancă și clienți există o relație organizată la nivelul întregii societăți bancare. Fiecare client indiferent de categoria în care se încadrează fie persoană juridică fie persoană fizică are preferințe cu privire la activitatea bancă.

Pentru o colaborare cât mai eficientă între bancă și client este indicat ca ambele părți să stabilească un plan bine gândit, pentru ca scopul să aibă bază bine definite. Clienții trebuie să apeleze la o relație bună de comunicare cu angajații bănci și viceversa, ei trebuie să lucreze precum o echipă.

Între relația dintre bancă și client, pentru a funcționa pe lungă durată și rezultatele obținute să fie satisfăcătoare pentru ambii parteneri trebuie să existe încredere, tocmai acesta este motivul pentru care o bancă prefer să își mențină clienții care i-au adus profit decât să urmărească atragerea altor noi.

Dacă relația dintre cele două părți este una bună, pentru bancă vor apărea mult mai multe avantaje, clientul care pleacă satisfăcut, va împărtăși și altor persoane calitatea serviciilor băncii, urmând ca bancă să ocupe un segment pe piață mult mai mare și profitabil.

Prima persoană cu care clientul intră în contact pentru oferirea unor servicii bancare este consilier bancar, acesta trebuie să folosească un limbaj cât mai plăcut și p înțelesul fiecărei persoane pentru a se face înțeles, deoarece în funcție de cum acesta transmite informația clientul își formează o imagine despre bancă care poate duce de multe ori la riscul de a-l pierde și de a-și forma o imagine negative despre aceasta.

Procesul continuu pe care se bazează activitatea unei bănci este reprezentat de relația dintre bancă și client, clientul este punctual pe care se focalizează personalul băncii, această relație trebuie mereu îmbunătățită pentru ca rezultatele să mulțumitoare pentru ambele părți.

3. Principiile și cadrul legal utilizat în activitatea bancară

Banca Națională a României este cea care supraveghează, reglementează, autorizează și monitorizează activitatatea celorlalte bănci care sunt organizații comerciale cu funcții speciale, care sunt organizate și își desfășoară activitatea îndeplinind anumite reguli specifice. Băncile comerciale își derulează activitatea conform Legii bancare nr. 58/1998. Băncile pentru a-și putea derula activitatea necesită atuorizația legală acestea sunt intermediarii financiari de bază în derularea activităților economice. Activitatea bancară se situează într-o continua dezvoltare, nicio instituție nu are permisiunea de a adopta denumirea de bancă sau alte noțiuni ce dervică de la acest cuvânt.

Conform OUG 99/2006, procesul de activitate bancară presupune atragerea de fonduri sub forma unor depozite din partea publicului , de pe urma cărora să se acorde credite într-un cont propriu. Instituțiilor de credite le sunt premise desfășurarea următoarelor activitități potrivit Art. 18, din OUG 99/2006:

- atragerea de fonduri ce pot fi rambursabile și de depozite;

- procesul de acordare de credite unde sunt incluse cele de: factoring, ipotecare, cele de finanțare a activităților comerciale;

- activitatea de leasing financiar;

- servicii de plată;

- transmiterea de garanții asumarea unor angajamente;

- emiterea în cont propriu și în contul clienților conform condițiilor specificate în lege cu:

a) instrumente de plată precum cecuri, bilete la ordin, cambia, certificate de deposit;

b) opțiuni financiare dar și contracte futures;

c) valuta;

d) instrumente ce au ca fundament rata dobânziii dar și cursul de schimb;

- supravegherea portofoliilor;

- transmiterea monedei electronice;

- tranzactii cu obiecte,metale și pietre prețioase;

Capitolul 1: Organizarea sistemului bancar românesc

Sistemul bancar face parte din sistemul financiar al unei țări, din ansamblul de elemente financiare definit prin legături între componentele sale, care îi conferă un caracter unitar, de sistem.

Putem defini sistemul bancar ca fiind ansamblul instituțiilor, relațiilor, financiar-bancare, normelor, infrastructurilor, tehnicilor ce interacționează în mod complex, cu scopul de a mobiliza sub formă de depozite și distribui sub formă de credite fonduri financiare, precum și de a oferi facilitate, inclusiv sisteme de plăți, pentru diversi agenți economici, financiari sau nefinanciari, inclusiv persoanelor fizice.

1. Diferitele instituții de credit

Sistemul financiar bancar cuprinde o diversitate de instituții bancare clasificate după anumite criterii și domenii de specializare. În practica bancară și în literatură se evidențiază următoarele tipuri de instituții de credit: Banca Centrală, băncile comerciale, cooperative de credit, bănci de economisire, bănci ipotecare, bănci universale și instituția financiară nebancară (IFN).

Banca Centrală este instituția aflată în vârful piramidei, este banca de emisiune, responsabilă de aplicarea politicii monetare într-o țară. Banca Centrală supraveghează și organizează relațiile financiar-monetare ale unei țări, atât pe plan intern cât și în relațiile internaționale. Este instituția economică ce emite moneda națională.

Bibliografie

Carti:

1. Bogdan Capraru, Activitatea bancara - Sisteme, operatiuni si practici, Ed. C.H. Beck, Bucuresti,2014

2. Turliuc, V., Stoica, O., Cocriș, V., Dornescu, V., Roman, A., Chirleșan, D., Monedă. Credit. Bănci-Suport de curs, Ed. Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași- 2016

3. V. Cocris, D. Chirlesan, Economie Bancara, Principii si ternici bancare, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”Iasi-2015

Articole:

Art.780 din noul Cod de procedura civila

LEGE Nr. 151 din 18 iunie 2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 464 din 26 iunie 2015, Capitolul II, ART. 7. Alin. (1),(2)

LEGE Nr. 287 din 6 iulie 2006 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing

Legea nr. 59/1934 asupra cecului, Art.30

Legea nr.541 din 27 semptembrie 2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locative

Ordonanta nr 13 din 24 august 2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar fiscale in domeniul bancar, Cap.1, Art.3, alin. 1

Regulament nr.1 din 9.ian.2012 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Incidentelor de Plati, cap.1, sectiunea 1, Art. 2.

WEB-ografie:

BRD- https://www.brd.ro/_files/pdf/CGB-RO.pdf

https://www.brd.ro/_files/files/codul-de-guvernata-corporativa-2012.pdf

https://www.brd.ro/_files/pdf/CGB%20valabile%20din%2013.03.2014.pdf

https://www.brd.ro/_files/pdf/CGB-RO.pdf

https://www.brd.ro/_files/pdf/Comisioane%20Prima%20Casa.pdf

https://www.brd.ro/_files/pdf/Comisioane_Banca_la_distanta_ro.pdf

https://www.brd.ro/_files/pdf/Limite%20de%20utilizare%20zilnice%20aferente%20cardurilor%20Business.pdf

https://www.brd.ro/_files/pdf/limite-tranzactionare-MyBRD-ro.pdf

https://www.brd.ro/despre-brd/noutati-si-presa/ultimele-noutati

https://www.brd.ro/mici-intreprinzatori/finantare/linie-de-credit

https://www.brd.ro/persoane-fizice/carduri-si-conturi/carduri/carduri-de-debit

https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-personale/carduri-de-credit

Banca Nationala a Romaniei:

http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=20

http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=324982

http://www.bnr.ro/Centrala-Riscului-de-Credit-(CRC)--2107.aspx

Legi:

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=38231

http://www.depozitarulsibex.ro/docs/legislatie/ordonanta_nr_13_2011.pdf

https://lege5.ro/Gratuit/ge2dembxhe/legea-nr-59-1934-asupra-cecului/2

https://www.anl.ro/ro/rof/

Preview document

Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 1
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 2
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 3
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 4
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 5
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 6
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 7
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 8
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 9
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 10
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 11
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 12
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 13
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 14
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 15
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 16
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 17
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 18
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 19
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 20
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 21
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 22
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 23
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 24
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 25
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 26
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 27
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 28
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 29
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 30
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 31
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 32
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 33
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 34
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 35
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 36
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 37
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 38
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 39
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 40
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 41
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 42
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 43
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 44
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 45
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 46
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 47
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 48
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 49
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 50
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 51
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 52
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 53
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 54
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 55
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 56
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 57
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 58
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 59
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 60
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 61
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 62
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 63
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 64
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 65
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 66
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 67
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 68
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 69
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 70
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 71
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 72
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 73
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 74
Monografie BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - Pagina 75

Conținut arhivă zip

  • Monografie BRD- Banca Romana pentru Dezvoltare.docx

Alții au mai descărcat și

Mediul extern al SC Agdesy SRL - oportunități și restricții

Analiza macro-mediului intreprinderii Studiul macro-mediului intreprinderii permite depasirea orizontului mediului concurential deoarece...

Întreprinderea în era globalizării

In era globalizarii, specialitii in domeniu vorbesc despre “intreprinderea digitala”, “intreprinderea virtuala” sau “intreprinderea mileniului...

România în ecuația integrării europene

Reforme institutionale si politice in U.E. inaintea procesului de largire. Actuala forma de organizare ce cuprinde 15 tari membre nu mai...

Te-ar putea interesa și

Studiu Monografic BRD

CAP.1 PREZENTAREA SOCIETAŢII BANCARE 1.1PREZENTAREA BĂNCII ROMȂNE PENTRU DEZVOLTARE Banca Româna pentru Dezvoltare este una din băncile de...

Studiu monografic - tehnica și evidența operațiunilor bancare în cadrul BRD-GSG

I. PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE. ISTORIC ŞI EVOLUŢIE - MOMENTUL ISTORIC AL ÎNFIINŢĂRII Pe data de 1 decembrie 1990 se înfiinţează Banca Română...

Organizarea și activitatea unei bănci comerciale pe exemplul BRD

Cap. 1. Organizarea unei bănci comerciale Originile sistemului bancar Sistemul bancar îşi are originile în trecutul îndepărtat, existând dovezi...

Concurența Bancară

Cap. I Evolutia sistemului bancar românesc dupa anul 1990 Banca este locul care te împrumuta cu bani, daca faci dovada ca nu ai nevoie de ei...

Monografie BRD

CAP.1 Prezentarea societăţii bancare. Istoric şi evoluţie 1.1 Momentul istoric al înfiinţării (legea/HG şi principalele repere) La 1 decembrie...

Monografie BRD

1. Prezentarea societăţii bancare. Istoric şi evoluţie. BRD “Tot mai simplu” BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă românească, după...

Monografie BRD

INTRODUCERE 1. Caracteristici economice ale pieței persoanelor fizice și a firmelor Clienții băncilor din România sunt foarte asemănători cu cei...

Studiu monografic - tehnica și evidența operațiunilor bancare în cadrul BRD-GSG

I. PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE. ISTORIC ŞI EVOLUŢIE - MOMENTUL ISTORIC AL ÎNFIINŢĂRII Pe data de 1 decembrie 1990 se înfiinţează Banca Română...

Ai nevoie de altceva?