Monografie învățământ - Colegiul Național Fălticeni

CAP. 1. ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONALITATE

1.1. SCURT ISTORIC

În condiţiile politice, economice şi sociale din România, după al doilea război mondial, în perioada socialistă dintre anii 1948 - 1989, odată cu transformarea socialistă a agriculturii, învăţământul agricol, menit să formeze cadre de muncitori şi tehnicieni pentru numeroasele unităţi agricole de stat şi cooperatiste a cunoscut o amplă dezvoltare.

Este suficient să menţionăm că, potrivit datelor statistice, în reţeaua învăţământului agricol preuniversitar din anul şcolar 1950-1951până în anul 1988-1989, numărul şcolilor agricole a sporit de la 162 la 321, în timp ce, după 1990 în perioada postsocialistă, prin desfiinţarea unităţilor agricole cooperatiste şi privatizarea treptată a I.A.S.-urilor, dimensiunile învăţămîntului agricol s-au diminuat şi adaptat la noile cerinţe economico-sociale.

În aceste condiţii a luat fiinţă la Fălticeni, în 1950, Şcoala medie tehnică agricolă, care va prelua şi dezvolta în continuare tradiţiile fostelor şcoli de horticultura şi comerţ din localitate. Şi, chiar dacă între şcolile anterioare şi noua şcoală agricolă existau unele deosebiri legate de structură, dimensiuni şi conţinut, elementele comune, cu privire la profil şi bază materială, le apropia şi le asigura continuitatea.

Între timp, şcoala medie tehnică agricolă va prelua în administrare directă de la Şcoala medie tehnică de administraţie economică, localul de şcoală, cu terenul aferent în suprafaţă de 3,1 ha, precum şi inventarul didactic şi gospodăresc, iar de la 1 septembrie 1950, va fi pusă în aplicare noua schemă de încadrare cu personal didactic şi administrativ.

Amplasarea la Fălticeni a Şcolii medii tehnice agricole, cu profil predominant horticol, nu a fost deloc întâmplătoare. Printre considerentele care au susţinut această decizie a autorităţilor competente au fost: asigurarea necesarului de muncitori şi tehnicieni pentru unităţile agricole cu profil horticol din nordul Moldovei; condiţiile pedoclimatice favorabile dezvoltării pomiculturii şi legumiculturii în zonă; existenţe la Fălticeni a unei Staţiuni experimentale pomicole, cu o bună bază de cercetare şi producţie care putea fi folosită pentru instruirea practică a elevilor şi nu în ultimul rând, tradiţia învăţământului agricol şi economic din localitate.

Datorită numeroaselor restructurări intervenite, şcoala va purta succesiv următoarele denumiri: Şcoală medie tehnică horticolă, din 1951; Şcoală profesională horticolă, din 1955; Centrul Şcolar Agricol, din 1956; Liceu Agricol, din 1966; Liceu Agroindustrial, din 1974; Grup Şcolar Agricol, din 1989, iar din anul 2004 – Colegiul Agricol şi până în prezent.

În 1957 s-a reînfiinţat în cadrul Institutului de Cercetări Horticole şi Viticole (ICHV), fosta Staţiune Experimentală Pomicolă din Fălticeni, devenită ulterior Staţiune de Cercetare şi Producţie Pomicolă (SCPP), iar Centrul Şcolar Agricol va fi integrat de la 1 septembrie 1957 în organigrama staţiunii, ca un compartiment distinct.

Ferma didactică primită de şcoală în 1951, cu întreg patrimoniul ei, inclusiv patrimoniul şcolii, vor trece în evidenţa şi administrarea staţiunii, şcolii rămânându-i în folosinţă numai localul principal şi suprafaţa de 3 ha din jurul acesteia.

Sediul administrativ al staţiunii va funcţiona între anii 1957-1963 în spaţiul şi aşa insuficient al şcolii, iar serviciile funcţionale se vor contopi cu cele ale staţiunii. Şcoala va avea acum o autonomie internă limitată la organizarea procesului instructiv-educativ, întreţinerea localului şcolii, administrarea internatului şi eliberarea diplomelor de studii. S-a trecut astfel la experimentarea unui nou sistem de îmbinare a învăţământului cu producţia şi cercetarea ştiinţifică. Directorul staţiunii va fi formal, şi directorul general al şcolii, iar directorul efectiv al acesteia, devenit „director de învăţământ” va face parte din Consiliul de administraţie al staţiunii.

La 1 septembrie 1972 a avut loc unificarea Liceului agricol cu Şcoala profesională de mecanici agricoli din Fălticeni. Prin această unificare, baza materială, didactică şi de practică a Liceului agricol se va completa cu: 2 localuri de şcoală în funcţiune situate pe strada Maior loan nr. 10 (localul fostei Case de cultură a oraşului şi un local nou de şcoală cu 6 săli de clasă, în apropiere); două localuri pentru internat, improvizate în clădirea fostului tribunal şi a clădirii fostei şcoli generale din Oprişeni, precum şi cu inventarul de tractoare şi maşini agricole, obiecte şi materiale cu caracter didactic şi gospodăresc din patrimoniul şcolii profesionale. Totodată, vor fi transferate la liceu o parte din cadrele didactice şi personalul administrativ, precum şi elevii anului II a fostei şcoli profesionale.Totodată, vor fi transferate la liceu o parte din cadrele didactice şi personalul administrativ, precum şi elevii anului II a fostei şcoli profesionale.