Napolact

I. Analiza preliminară lansării produsului

1. Analiza externă

1.1 Conjunctura la nivel de macromediu

Analiza PEST

Mediul socio-cultural

Examinând statisticile și tipul oamenilor dintr-o societate, trendurile și modificarea structurii populației, se pot face anticipări asupra comportării consumatorilor de pe o anumită piață, desigur numai în măsura în care nevoile, dorițele si preferințele acestora sunt correlate cu caracteristicile demografice ale acestora: vârsta, sexul, starea civilă, ocupația și rasa.

Prin analizarea gradului de cultură al unei societăți se pot identifica principalele credințe, valori și norme comportamentale după care se conduce societatea, acest lucru oferind o serie de indici asupra preferințelor populației pentru produse sau servicii. Unele credințe sunt relativ stabile, nemodificându-se semnificativ de la o generație la alta, datorită efortului depus de instituțiile educaționale (școala, biserica, justiția etc.).

De exemplu, importanța onestității și valoarea vieții umane; ce țin de credința morală, se mențin de milenii în cvasitotalitatea societăților. Multe din celelalte norme culturale, însă, s-au schimbat dramatic. Astfel, influența religiei a scăzut, mariajul nu mai este o condiție prealabilă pentru alcătuirea familiei, divorțul și recăsătoria au creat noi tipuri de familie.

Obiceiurile de consum şi personalitatea indivizilor este influențată sărbătorile şi tradiţiile fiecărei etnii. Populaţia consumatoare de iaurt este cea de naționalitae română, iar religia cu cea mai mare pondere este cea ortodoxă. Tradiția pentru producerea produselor lactate, dau un contur consumatorului român de iaurt, aceasta având un rol în alegerea produselor. Din punct de vedere al marketingului, cultura determină dorinţele ca o modalitate de exprimare a nevoilor.

Consumatorul român de iaurturi este cel care preferă produsele de origine națională, dar când vine vorba de latura tehnologică și cea calitativă, românii consideră superioare produsele de origine străină.

Un studiu al companiei Tetra Pak arată că piaţa produselor lactate din România va continua să se diminueze în următorii trei-patru ani, din cauza scăderii consumului de lapte.

Astfel, în timp ce alte categorii de produse lactate lichide continuă să crească cu un ritm mediu anual estimat la 6,9% în perioada 2011-2015, consumul de lapte simplu va continua să scadă cu o medie anuală de 4,9%.

Această reducere a consumului de lapte este determinată în mare parte de scăderea celui neambalat (neprocesat). Deşi laptele ambalat continuă să crească cu o medie anuală de 2,8% în perioada 2011-2015 (laptele UHT având o creştere medie anuală de 3,9%), această creştere nu compensează scăderea masivă a cantităţilor de lapte neprocesat.

Tetra Pak estimează, însă, la nivel mondial, o creştere accelerată a cererii de produse lactate lichide în perioada 2011-2014, datorită tendinţelor de consum din ţări din Asia, Africa şi America Latină. Consumul mondial de produse lactate lichide este estimat să crească anual cu 2,9% în 2011-2014, accelerând ritmul de creştere de la 2,5% din anii 2008-2011, datorită cererii dinamice de pe pieţele emergente.

Mediul economic

Studiul realizat de compania 360insights în luna martie a acestui an, prin intervievarea telefonică a 800 de persoane cu vârste între 16 şi 64 de ani, arătă că îngrijirea sau întreţinerea copiilor, cheltuielile cu fructe, legume, apă îmbuteliată da şi a produselor lactate sunt categorii la care românii nu intenţionează să facă reduceri, ci mai degrabă vor încerca să le menţină.

În trimestrul II 2012, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 60%, în timp pentru populația în vârstă de 20-64 ani rata de ocupare a fost de 64,3%, sub ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

În perioada analizată, populația activă a României era de 10,055 milioane de persoane, din care, 9,362 milioane de persoane erau ocupate și 693.000 erau șomeri.

Rata șomajului a coborat la 7% la sfârșitul lunii august, iar numărul șomerilor a fost de 694.000 de persoane. Șomerii, potrivit definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condțtii - nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, respectiv au căutat activ un loc de munca în decursul ultimelor patru saptamani, se precizează în comunicat.