Cuprins
- CUPRINS 2
- Capitolul 1 – INTRODUCERE – Locul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în cadrul Grupului Băncii Mondiale 3
- Capitolul 2 – Obiectivele Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 5
- 2.1. Principiile care stau la baza funcţionării Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 5
- 2.2. Obiectivele Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare prevăzute prin statut 7
- 2.3. Drepturi şi obligaţii ale ţărilor membre ale Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 9
- Capitolul 3 – Actualitatea obiectivelor Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 11
- 3.1. Obiective B.I.R.D pe plan mondial 11
- 3.2. Obiectivele Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în România 13
- CONCLUZII 15
- BIBLIOGRAFIE 16
Extras din proiect
Capitolul 1 – INTRODUCERE – Locul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în cadrul Grupului Băncii Mondiale
Banca Mondială este un sistem bancar format, în principal din Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi din filialele acesteia: Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID), Corporaţia Financiară Internaţională (CFI), Agenţia de Garantare a Investiţiilor Multilaterale (MIGA) şi Centrul Internaţional de Soluţionare a Litigiilor privind Investiţiile (CISLI).
Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (International Bank for Reconstruction and Development), cunoscută şi sub denumirea de Banca Mondială a luat fiinţă, ca şi Fondul Monetar Internaţional, pe baza hotărârii Conferinţei monetare şi financiare internaţionale din iulie 1944 de la Bretton Woods, în statul New Hampshire, SUA .
Desfăşurată între 1 şi 22 iulie 1944, Conferinţa de la Bretton Woods a rămas în amintirea participanţilor ca una dintre cele mai strălucite reuniuni internaţionale consacrate vreodată unor scopuri specifice. Saloanele şi anexele impunătorului hotel „Mount Washington” au găzduit, pe durata a trei săptămâni, convorbirile şi lucrările reprezentanţilor a 44 de state, care numărau câteva mii de specialişti în probleme economice, politice şi financiare, doctrinari, experţi, jurişti, etc. Aceştia încercau să delibeze şi să cadă de
acord asupra măsurilor menite să salveze economia
mondială de relele ce-au copleşit-o în perioada interbelică şi apoi dezorganizată de cel de-al doilea război mondial. Se căutau şi se înfăţişau remedii pentru combaterea dezordinii şi instabilităţii monetare, soluţii de înlăturare a barierelor vamale excesive şi a restricţiilor nontarifare din calea comerţului internaţional, uşurarea taxelor de schimb multiple etc .
Un prim obiectiv era semnarea unui proiect de statut pentru Fondul Monetar Internaţional. Abia către a doua jumătate a Conferinţei, crearea unei bănci se întrevedea ca o posibilitate suplimentară, neavută în vedere şi în afara agendei fixate la începutul acestei întruniri.
Dată fiind noutatea pe care o reprezenta conceptul de bancă internaţională şi rapiditatea cu care se dezvolta aceasta, noua instituţie a apărut, pur şi simplu, ca o descoperire importantă a conferinţei. De altfel, faptul a fost remarcat şi în şedinţa plenară din 21 iulie 1944: „Este un concept atât de nou încât nu-i putem găsi un nume...tipul de acţionari, natura subscripţiilor, excluderea oricăror depoziteşi împrumuturi pe termen scurt, faptul că este o instituţie cu scop nelucrativ, sunt tot atâtea caracteristici care se află foarte departe de ideea pe care ne-o facem în mod obişnuit despre bancă. Născută prin accident cu numele de bancă, rămâne bancă, din neputinţa de a găsi în dicţionar un nume care să convină acestei instituţii fără precedent”.
Ne găsim în faţa unui paradox, aveau să afirme delegaţii de la conferinţă: Fondul funcţionează esenţialmente ca o bancă, punând la dispoziţia membrilor săi credite pe termen scurt, în timp ce banca, care acordă membrilor săi împrumuturi pe termen lung, funcţionează ca un fond .
Negocierele finale ale acestei conferinţe au prevăzut înfiinţarea a două organisme: Fondul Monetar Internaţional şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care împreună formează instituţiile Bretton Woods.
B.I.R.D. este de multe ori confundată cu Banca Mondială, acest termen generic (la fel ca şi Grupul Băncii Mondiale) incluzând şi instituţiile înrudite înfiinţate ulterior şi având funcţii specifice: Corporaţia Financiară Internaţională şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare. Scopul principal al tuturor acestor instituţii este acelaşi: promovarea progresului economic şi social în ţările în curs de dezvoltare, prin creşterea productivităţii economice. În acest sens, instituţiile menţionate acordă credite şi împrumuturi şi oferă consultanţă tehnică şi economică în sectorul public şi privat din ţările în curs de dezvoltare .
Spre deosebire de Fondul Monetar Internaţional, care pe lângă acordarea de credite pe termen scurt (2-5 ani) pentru echilibrarea balanţei de plăţi a ţărilor membre reprezintă şi un „for monetar” al acestora, Banca Mondială este o instituţie pur financiară, fără funcţiuni monetare, care acordă credite pe termen lung pentru investiţii (10-25 ani).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Obiective BIRD.doc