Optimizarea Activității Întreprinderilor Mici și Mijlocii prin Integrarea Tehnologiilor Informaționale și de Comunicație

INTRODUCERE

Intreprinderile mici şi mijlocii sunt recunoscute ca factor esenţial în dezvoltarea regională şi locală, respectiv ca parte integrantă şi indispensabilă a oricărei economii moderne, ele contribuind la stabilirea echilibrului micro şi macroeconomic.

Astazi se vorbeşte de noua economie, in contextul căreia, şansa de succes a organizaţiilor se bazează în special pe capacitatea de inovare, de utilizare şi exploatare a conostinţelor şi ideilor .

Astfel, apariţia noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţie a determinat reconsiderarea rolului informaţiei în economia modernă, precum şi schimbări la nivelul proceselor informationale, de culegere, de prelucrare, de transmitere, respectiv de valorificare a acestora.

Deasemenea, sub impactul dezvoltarii tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie au avut transformări esenţiale şi la nivelul structurii organizatorice a întreprinderii. Aşadar,, în ultimii ani se manifestă o tendinţă de descentralizare a puterii decizionale favorizată de comunicarea şi colaborarea rapidă ,respectiv facilă, dintre angajaţii întreprinderii.

Astăzi, datorită dezvoltarii explozive a TIC-ului şi a digitizării informaţiilor se vorbeşte de întreprinderi virtuale, comunităti virtuale, comerţ electronic, afaceri elecronice etc.

O întreprindere modernă nu poate supravieţui fără obţinerea în timp real de informaţii interne şi externe. Astfel, rolul cheie în acest sens revine sistemului informational, ce asigură întreprinderii resursele informaţionale pentru eficienţa operaţională, sprijinind totodată conducerea şi asigurând un avantaj competitiv întreprinderii.

O tendinţă ce se observă referitor la sistemele informaţionale ale întreprinderilor, constă în delegarea activităţii de informatică către firmele de soft specializate, renunţându-se la vechile aplicaţii dezvoltate intern.

Astăzi, întreprinderile moderne beneficiază de ceea ce se numeşte "informatica la îndemana oricui " ,având posibilitatea să concureze la nivel global, în contextul mediului actual extrem de competitiv.

CAPITOLUL I. Întreprinderile mici şi mijlocii în contextul noii economii

Prezentul capitol doreşte să sublinieze starea actuală a întreprinderilor mici şi mijlocii, precum si rolul acestora, în contextul schimbărilor constante si rapide din sectorul economic, schimbări ce au avut loc nu numai regional, ci la nivel global. Vor fi aduse în discuţie noţiuni şi concepte referitoare la noua economie, vulnerabilitaţi în cadrul acesteia, tehnologii informaţionale si inovare.

1.1. Noua Economie

Înca de când a apărut termenul de “noua economie” specialiştii au încercat să definească şi să analizeze acest fenomen.

1.1.1. Delimitări conceptuale ale noii economii

Datorită utilizării tehnologiilor informatice, contextul economic al ultimilor ani a cunoscut modificari semnificative, aşa cum arată diferiţi autori. Aceste schimbări au o asemenea importanţă încât rezultatul lor a generat fenomenul "noua economie". Specialiştii îi atribuie diferite nume, în încercarea de a surprinde elementul generator al acestor schimbări: “economie digitală”, ”economie conectată”, “economie informaţiei”, ”economie Internet”, “era informaţiei”, “economie modernă”, ”economie electronică”, “economie globalizată”, etc.

Noua economie este denumita deseori drept “economie a informaţiei”, datorită rolului major al acestei resurse în raport cu celelate de ordin material sau de capital. Alţi autori consideră că informaţia singură nu este suficientă pentru a explica schimbările din cadrul economiei mondiale, considerând ca termenul de “economie a reţelelor” sau “economie relaţională” este mult mai adecvat.

Numitorul comun al tuturor acestor termeni utilizaţi în definirea noii economii, îl constituie utilizarea tehnologiilor informaţionale si nu doar a Internetului, în această economie. Fenomenul pe care îl constituie Internetul reprezintă doar partea vizibila a icebergului noilor tehnologii informaţionale.

Noua economie se caracterizeaza printr-un enorm potenţial de dezvoltare, de integrare şi de utilizare, bazându-se în principal pe produse si activităţi intelectual intensive. Noile tehnologii pemit accesul, stocarea, prelucrarea si transmiterea informaţiilor. În cadrul acestor procese are loc transformarea informaţiilor digitale în valori economice şi sociale. Acest fapt conduce la crearea de noi întreprinderi precum şi la producerea de schimbări la nivelul societăţii.

Un alt factor care este caracteristic noii economii este reprezentat de fenomenul globalizării. Globalizarea conduce la o tot mai accentuată concurenţă dar şi la o calitate mai bună a vieţii prin accesul la informaţiile disponibile în format electronic, indiferent de locaţia geografică, şi la noi oportunităţi într-un mediu de afaceri caracterizat de reducerea ciclurilor economice.

Influenţa Internetului şi recunoaşterea importanţei valorii bunurilor (activelor, assets) intangibile, în special cunoaşterea, reprezintă deasemenea caracteristici ale noii economii.

După părerea mea, bunurile sunt mai uşor de cuantificat în vechea economie, deoarece acestea sunt materiale. În noua economie accentul se pune pe activele intangibile care creează valoare. Aceste active intangibile sunt greu de descris şi mai ales de cuantificat şi măsurat. Activul (bunul) intangibil are valoare şi crează valoare.

Cele mai obiective semne ale schimbării în noua economie se gasesc de fapt printre cauzele acestora si anume: revoluţia tehnologica, viteza înaltă a telecomunicaţiilor şi Internetul. De asemenea cele mai insemnate schimbări sunt date de dinamismul activităţii, de constanta inovaţiei şi de viteza de adaptare a organizaţiilor la ritmul dinamic al transformărilor din mediul economic.

Aşa cum observă Donald J.Johnston, secretar general al OCDE, în septembrie 2000, cu prilejul unei reuniuni internaţionale dedicate problemelor noii economii, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii (TIC) nu sunt suficiente pentru a explica fenomenul cunoscut sub denumirea de “noua economie”. El recunoştea potenţialul transformator al TIC asupra condiţiilor noastre de viaţă şi de muncă, concretizat în comerţul electronic, o redefinire a noţiunilor de muncă şi loc de muncă, însă arăta că “TIC utilizate cu înţelepciune dau ocazia oamenilor de a participa la noi surse de creştere economică şi de exprimare, prin dobândirea de noi calificări şi competenţe” .

Astazi noua economie este bazată pe cunoştinţe si idei, în care fatorul principal al succesului îl constituie gradul de implementare a ideilor, inovatiei si tehnologiilor în toate domeniile economiei.

Principiile dezvoltării noii economii sunt:

• Convingere

• Accesibilitate

• Disponibilitate

• Existenţa resurselor necesare

• Adecvare