Opțiunile strategice asupra utilizării capacității de producție

Capitolul I.

Date teoretice cu privire la notiunea de capacitate de productie si la implicatiile pe care le au optiunile strategice asupra utilizarii capacitatii de productie

Oricare organizatie din lumea aceasta, cu profil industrial sau nu, este cu atat mai performanta, mai competitiva, cu cat are capacitatea mai mare de a se dezvolta continuu pe multiple planuri.

Pe parcursul functionarii, orice organizatie trebuie sa se adapteze noilor conditii care apar in mediul intern si extern al acesteia, adaptare care de cele mai multe ori, impune o dezvoltare organizationala, prin imbunatatirea strategiei, a structurii organizatorice, care sa conduca la cresterea eficacitatii desfasurarii activitatilor specifice.

De-a lungul evolutiei stiintei managementului s-au formulat nenumarate acceptiuni referitoare la notiunea de strategie.

In literatura actuala de specialitate strategia unei organizatii este reprezentata de ansamblul optiunilor de natura intreprenoriala, competitiva si functionala, prin care conducerea organizatiei considera ca se pot realiza obiectivele fundamentale pe termen mediu si lung, tinand seama de resursele disponibile, care sa asigure succesul acesteia in mediul in care actioneaza.

Strategia organizatiei raspunde la intrebarea:” Care sunt mijloacele prin care pot fi obtinute anumite rezultate dorite?”

In acceptiunea domnilor profesori Ovidiu Nicolescu si Ion Verboncu, prin strategie este desemnat ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei pe termen lung, principalele modalitati de realizare, impreuna cu resursele alocate, in vederea obtinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizatiei.

Din modul de definire al strategiei rezulta si principalele componente ale strategiei unei organizatii: misiunea organizatiei, obiectivele fundamentale, optiunile strategice, resursele, termenele si avantajul competitiv.

Misiunea organizatiei are rolul de a evidentia directia pe care trebuie sa o urmeze organizatia. Prin misiunea organizatiei se precizeaza: ”cine suntem ca organizatie?”,” ce facem?” si “prin ce suntem deosebiti de celelalte organizatii?”.

Misiunea organizatiei cuprinde informatii despre obiectul de activitate al organizatiei, despre pietele pe care actioneaza, despre tehnologiile utilizate, in general despre normele si valorile promovate in cadrul organizatiei.

Supravietuirea si succesul organizatiei presupun ca la toate nivelurile de management, incepand cu nivelul superior si pana la nivelul de baza sa fie fixate anumite limite de performanta. Aceste limite constau in stabilirea unor obiective atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.

Deci a doua componenta a strategiei si prima componenta operationala care se formuleaza pornind de la misiunea organizatiei o reprezinta obiectivele strategice.

Stabilirea obiectivelor strategice este rezultatul unor calcule si analize, in care punctele forte si slabe ale organizatiei alaturi de oportunitatile si amenintarile care exista in mediul extern reprezinta elementele esentiale.

In literatura de specialitate obiectivele strategice sau fundamentale cum mai sunt denumite, desemneaza acele obiective care au in vedere orizonturi indelungate, de regula 3-5 ani si care se refera la ansamblul activitatilor firmei sau la componente majore ale acesteia.Nivelul obiectivelor poate insa fi influentat si de experienta sau de viziunea celui care elaboreaza strategia.

Pentru realizarea obiectivelor strategice managerii trebuie sa aleaga aproape in toate situatiile, mijloacele de realizare.

Optiunile strategice sunt modalitatile prin care conducerea organizatiei considera ca pot fi realizate obiectivele strategice precum si cea de-a treia componenta a strategiei unei organizatii.