Organizarea administrativă la Dacia

Dacia este cel mai mare producător român de automobile, care din septembrie 1999 aparţine grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societăţii îl constituie producerea şi comercializarea de automobile, piese de schimb, maşini unelte şi instalaţii pen Dacia a luat naştere în 1966 la Colibaşi(astăzi Mioveni), Judeţul Argeş; având la bază un acord între autorităţile comuniste şi producătorul francez de automobile Renault, ce prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcţia Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966 şi s-a încheiat într-un timp record de doar un an şi jumătate. Pe 1 Iulie 1968, se încep testele la cele 217 staţii de lucru din uzină, iar pe 3 August 1966, se testează primul motopropulsor. Pe 20 August 1968, se începe producţia modelului Dacia 1100, un model sub licenţa Renault R8; acesta era o berlină cu tracţiune şi motor pe spate. Primul automobil ieşit pe poarta fabricii a fost făcut cadou Preşedintelui Republicii Socialiste România de atunci Nicolae Ceauşescu. Conform contractului, Renault furniza toate părţile componente ale modelului, urmând ca cei de la Dacia să le asambleze. Din 1968 şi până în 1972, aproximativ 44,000 de autoturisme Dacia 1100 au fost produse, în 1970 apărând o uşoară modificare estetică la partea frontală. A mai fost produs, deşi în număr limitat, modelul 1100S, cu 2 perechi de faruri şi un motor mai puternic, folosite de poliţie şi în raliuri. Puţine au mai rămas în stare de funcţionare. După Dacia 1100, a urmat Dacia 1300 care a intrat în producţie în august 1969, un model sub licenţa R12, fiind prezentată la saloane auto de la Bucureşti şi Paris. Modelul 1300 era o berlină cu 4 uşi şi tracţiune pe puntea faţă. Între 1970 – 1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane şi utilitare. Astfel în 1970 apar 3 versiuni ale Daciei 1300 berline, printre care: 1300L(de la lux), 1300LS(lux super, destinată membrilor importanţi ai PCR) şi Dacia 1200 (versiune bicorp), iar în 1973 este lansat modelul Break. Acest model s-a produs în peste 2 milioane de exemplare, devenind un simbol la fel de puternic precum Trabantul pentru Germania de Est. Tot în 1973 a fost lansat modelul Dacia 1302(gen papuc). 2000 de exemplare au fost fabricate, până în 1982. Dacia a mai produs şi un model de dubă numit D6, copie a modelului Renault Estafette. Dar deaorece şi Bucureştiul producea o astfel de dubă pentru posturile TV, producţia D6 a fost limitată. După 1980, Dacia încearcă să producă un model pentru oraş, acest model se numea Dacia 500 sau Lăstun şi era produsă la Timişoara.Echipată cu un motor de 499 cmc cu 22 cp si cu un consum de 3,3 l /100 km .Însă modelul este scos din fabricaţie după 1989 datorită problemelor de calitate şi preţului ridicat. Tot în anii '80, Dacia a mai produs modelul 2000. Acest model era produs special pentru elita PCR (Partidul Comunist Român)şi era disponibil în culoarea negru sau albastru închis, producţia acestuia fiind, de asemenea, limitată. La salonul de la Bucureşti din 1979 a fost prezentată varianta restilizată a modelului 1300 - Dacia 1310. Modificările au constat în: 2 perechi de faruri, stopuri mai mari, bare de protectie noi şi interior nouAceasta s-a inspirat din restilizarea făcută de Renault pentru modelul lor R12. Dacia s-a vândut şi în Anglia sub numele Dacia Denem. Varianta de vârf includea geamuri electrice, jante de aliaj şi cutie de viteze cu 5 trepte. Aro 10 s-a vândut sub numele de Dacia Duster În aceeaşi perioadă de timp s-a produs şi Dacia 1310 Sport. La salonul din 1979, mulţimea a admirat Braşovia, un coupe bazat pe modelul 1310 şi creat la un atelier din Braşov. Conducerea şi-a dat acordul pentru începerea producţiei şi, din 1983, o variantă de lux, Dacia Sport 1410, a fst produsă pentru tineretul privilegiat din acele timpuri. Aceste maşini erau foarte populare şi în raliuri, iar piloţi ca Nicu Grigoraş au modificat vechile motoare de Renault, obţinând performanţe uimitoare. În 1985, inginerii de la Dacia încep proiectarea primului autoturism de concepţie 100% românească.

După ‘89

Între anii 1991 şi 1996 Dacia a comercializat modelul Dacia 1325 Liberta, cu un design provenit din cel al Daciei 1200 produs în anii '80. După 10 ani de aşteptare (1995), Dacia lansează primul model 100% românesc sub numele Dacia Nova. Modelul avea un aspect învechit şi pornea cu un handicap apreciabil. În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porţile uzinei a ieşit autoturismul cu numărul 2,000,000. În acelaşi an este lansat motorul de 1,6 litri cu injecţie monopunct produsă de firma Bosch; ce a echipat Dacia Nova. În 1999, Renault achiziţionează 51% din capitalul Dacia şi anunţă că va lansa un nou model. În 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluţie a Daciei Nova. Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI. În 2003, modelul SupeRNova este înlocuită de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul SupeRNova, dar cu un aspect mai plăcut ce trasează atributele noii identităţi de marcă. Pentru acest model au existat două versiuni de motorizare: una pe benzină de 1,4 litri similar cu cel de pe SupeRNova şi un diesel de 1,9 litri. În 2004, se încetează producţia modelelor Berlină şi Break şi se lansează modelul Logan, un autoturism complet nou. Iar în 2006, odată cu lansarea modelului Logan MCV are loc şi prima restilizare în special la partea din spate. Noul model semăna mult cu modelul Logan Steppe (concept car-ul) prezentat în primăvara aceluiaşi an şi dispunea de şapte locuri poziţionate pe trei rânduri. La începutul anului 2007 este lansată noua autoutilitară Dacia Logan Van care din punct de vedere constructiv semana foarte mult cu modelul Logan MCV.

STRUCTURA DE FUCNTIONARE DIRECŢIA JURIDICĂ

Subordonată Direcţiei Generale Dacia, DIRECŢIA JURIDICĂ răspunde de existenţa şi de activitatea organizaţiei, ca entitate juridică recunoscută oficial, şi de reprezentarea juridică a acesteia în relaţia cu toţi participanţii români sau străini la activitatea economică, socială şi juridică

• analiza proactivă a activităţii şi nevoilor clienţilor şi identificarea componentelor care necesită participarea funcţiunii juridice

• furnizarea de servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică la cel mai înalt standard de calitate şi operativitate în acord cu nevoile identificate

• asigurarea relaţiei cu partenerii de afaceri în spiritul asigurării maximului de avantaje pentru organizaţie

• verificarea preventivă şi contrasemnarea respectării normelor legale obligatorii, a respectării regulamentelor şi procedurilor interne

• stabilirea mecanismelor optime de protecţie a intereselor organizaţiei în cazurile conflictuale

• continua optimizare a funcţiunii juridice din perspectiva raportului cost/calitate/operativitate

PERIMETRU DE ACTIUNE

SC Automobile Dacia SA;

Filialele ADSA/Filiales ADSA

Renault Nissan România;

Renault Industrie Roumanie;

CELELALTE ENTITĂŢI DIN ROMÂNIA AVÂND CAPITAL MAJORITAR RENAULT

DIRECŢIA JURIDICĂ – DEPARTAMENTUL / SERVICIUL AFACERI JURIDICE COMERCIALE

MISIUNE(I) GENERALA (E)

- A acordă consultanţă

- B asistă

- C reprezintă

PERIMETRU DE ACŢIUNE

Aceste misiuni se exercită pentru asigurarea consultanţei, asistenţei şi reprezentării pentru activitatea trimarcă a Direcţiei Comerciale Monde.

MISIUNI DETALIATE

- analizează activitatea şi nevoile clientului Direcţia Executivă Comerciala Monde;

- identifică componentele care necesită participarea funcţiunii juridice la realizarea activităţilor care se înscriu în perimetrul Direcţiei Executive Comerciale Monde;

- furnizează servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică pentru activităţile din perimetrul Direcţiei Executive Comerciale Monde, pentru mărcile Dacia, Renault, Nissan, cu privire la:

- vânzare vehicule noi, vehicule de ocazie, piese de schimb, accesorii în interiorul şi în exteriorul României, atât în mod direct, cât şi prin reţelele reprezentative;

- relaţia cu clienţii finali şi litigii pe probleme de protecţia consumatorului;

- acţiuni de marketing, publicitate, animaţii comerciale, cesiuni drepturi de proprietate intelectuală, înregistrare, opoziţie şi protecţie mărci comerciale;

- relaţia cu Oficiul pentru Protecţia Consumatorului, Consiliul Concurenţei, Avocatul Poporului, alte instituţii publice.