Organizarea Controlului

In epoca moderna o insemnatate deosebita o dobandeste controlul prin exercitarea facuta in virtutea dreptului inalienabil al societatii de a-si apara interesele sale generale, fundamentale. Prin control societatea isi manifesta exigentele ei, omologand numai acele activitati si practici economice care sunt in concordanta cu normele generale de comportament social, cu obiectivele si programele sale prioritare.

Controlul poate fi definit prin aprecierea conformitatii cu o norma, un standard, un model sau controlul reprezinta o activitate specific umana care consta in verificarea si analiza permanenta, periodica sau inopinata a unor procese, fenomene, operatii, informatii, rezultate dintr-un domeniu sau sector in scopul preintampinarii si lichidarii eventualelor neajunsuri.

Prin control conducerea isi asigura o informare care poate fi reala, dinamica sau preventiva, avand drept scop ridicarea valorii concluziilor precum si o mai buna calitate a deciziilor. Controlul contribuie efectiv la conducerea stiintifica si eficienta, are rol de a sesiza aspectele negative in momentul in care acestea se manifesta ca tendinta si intervine operativ pentru prevenirea si lichidarea cauzelor. Controlul este bazat in primul rand pe previziunea desfasurarii activitatii, a posibilitatilor aparitiei deficientelor, precum si a anomaliilor. in al doilea rand, controlul contribuie si la prevenirea tendintelor si fenomenelor care necesita decizii de corectie.

Controlul asigura perfectionarea, cresterea profitului in conditiile in care concurenta este libera si loiala.

Controlul este o necesitate obiectiva si subiectiva, dar nu este un scop, ci un mijloc de perfectionare a activitatii executive, inclusiv a procesului de conducere a acestuia.

Controlul poate contribui nu numai la bunastarea si prosperitatea agentilor economici, ci si la cresterea economica, la progresul tehnic si economico-social, la competitivitatea si deschiderea spre lume a economiei romanesti.