Piața cimentului în România

In cadrul acestui referat voi aborda tema ofertei de ciment din Romania. In Romania exista multe firme specializate in producerea si vanzarea de ciment, dar liderii in acest domeniu sunt Lafarge Romania, Holcim si HeidelbergCement.

In primul capitol voi vorbi despre oferta in general, despre legea ofertei si despre factorii de influenta ai ofertei.

In capitolul doi voi prezenta cei 3 lideri de pe piata cimentului din Romania.Voi oferi date despre firme in general, despre produsele oferite si despre politicile acestor firme.

La finalul acestui referat voi prezenta concluziile legate de piata cimentului si previziuni legate de evolutia acestei piete in anul 2007.

Cap.1 Oferta – generalitati

1.1Concept. Legea ofertei

Oferta reprezinta cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent

economic este dispus sa o ofere spre vînzare într-o anumita perioada de timp.

Oferta ca si cererea se refera la un pret anume, si poate fi privita ca oferta a unui bun, a unei industrii, a unei firme si ca oferta totala de piata. Desigur,în functie de nivelul cererii, cantitatea care se vinde efectiv poate sa difere de cantitatea oferita.

Oferta, ca si cererea, este si ea functie de pret. Ea pune în evidenta diversele cantitati de bunuri pe care vînzatorii sunt dispusi sa le vînda la diverse preturi date. Deci, între evolutia pretului unitar al unui bun si oferta pentru bunul respectiv exista o relatie de cauzalitate. Aceasta relatie este exprimata sintetic de legea ofertei, ea arata relatia care se stabileste între cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o ofera spre vînzare într-o anumita perioada de timp si pretul la care bunul respectiv se vinde.

Legea ofertei arata ca ofertantii sunt dispusi sa ofere o cantitate mai mare dintr-un bun oarecare, la un pret mai mare, de cît la unul mai mic. Curba ofertei arata ca nivelul de pret este necesar pentru a-l determina pe ofertant sa ofere o anumita cantitate de bun.

Asadar, curba ofertei pune în evidenta cantitatea de bunuri pe care un ofertant este dispus sa o ofere, într-o anumita perioada de timp, la diferite niveluri de preturi. Altfel, se poate spune, ca ea arata care este pretul la care ofertantul este dispus sa ofere diferite cantitati dintr-un bun oarecare, într-o anumita perioada.

Forma curbei arata clar ca daca pretul bunurilor creste, ofertantii vor aduce mai multe bunuri pe piata si invers, daca pretul scade, ofertantii vor aduce mai putine bunuri pe piata. Cresterea pretului influenteaza profitul si ofertantul este motivat în a produce mai mult si a oferi spre vînzare mai mult. Acesta este un motiv important care face ca inclinatia curbei ofertei sa fie în sus si spre dreapta. Un alt motiv este faptul ca de la un anumit punct, cresterea productiei determina majorarea costului pe unitate de produs. Acest lucru se datoreste faptului ca unii factori (cladri, utilaje, masini, etc.) nu pot sa creasca într-o perioada scurta de timp. De aceea, orice crestere a productiei prin atragerea de mai multi factori variabili (munca, materiale, etc.) suprasolicita factorii fizici (cladiri, utilaje, etc.) cauzînd congestionari si gîtuiri ale productiei. Productivitetea muncii se reduce si costul pe unitate de produs aditional creste. Este firesc, ca pretul sa fie mai mare astfel ca producatorii sa fie motivati sa produca aceste bunuri aditionale.

Oferta este adesea identificata cu productia si factorii care influenteaza nivelul, structura si calitatea acesteia vor influenta nuvelul, structura si calitatea ofertei. Oferta poate fi analizata prin caracteristici asemanatoare celor ale cererii. Ea poate fi prezentata grafic, tabelar si cu ajutorul functiei. Între oferta si pret exista o relatie directa în sensul ca oferta creste pe masura ce sporeste pretul. Deplasarea curbei ofertei spre stînga semnifica reducerea cantitatii de produse vîndute si, invers, deplasarea curbei ofertei spre dreapta are ca rezultat reducerea preturilor pentru cantitatea data de bunuri.

Realizarea ofertei are loc prin confruntarea sa cu cererea în cadrul tranzactiilor comerciale. Oferta apare sub diferite forme. Pe baza unor criterii complexe, ea poate fi de marfuri corporale si de servicii; ferma sau facultativa; angajament sau cu termen fix; cu grad mediu de complexitate si de complexitate superioara; interna sau externa, etc. În functie de continutul bunurilor, oferta poate fi de: bunuri independente (confectii), bunuri complementare (miere si propolis), mixta.

Oricare ar fi forma si tipul ei, oferta se afla în relatie directa cu nivelul si modificarea pretului. Daca pretul unei marfi creste, celelalte conditii ramînînd neschimbate, vînzatorul este dispus sa cedeze cantitati în plus pe piata; evident, în limitele stocului existent la bunul sau la bunurile în cauza. Dimpotriva, în situatia în care pretul scade, vînzatorul tinde sa reduca oferta.

Cresterea ofertei o data cu sporirea pretului are loc numai daca vînzatorul dispune de stocuri în depozit (pe termen scurt) sau daca el dispune de resurse cu care sa suplementeze loturile de marfuri oferite (pe termen mediu). Pe de alta parte, oferta nu poate fi redusa substantial atunci cînd preturile scad notabil. Aceasta mai ales daca marfa este perisabila sau nedepozitabila. Comportamentul producatorului în raport de modificarea pretului nu este legat doar de posibilitatile lui de a produce, ci si de costurile de productie pe care acesta le are sau le poate avea.

Legea generala a ofertei exprima acea situatie relationala în care, la un anumit nivel al pretului, se ofera o anumita cantitate de bunuri.

1.2Factorii ce influenteaza asupra ofertei

Oferta, ca si cererea, este determinata,în dimensiunea ei, de o serie de

factori. Cei mai importanti sînt urmatorii: a) pretul resurselor ( a factorilor de productie ); b) pretul altor bunuri; c) tehnologia; d) numarul de ofertanti; e) perspectivele pietei; f) costul productiei; g) taxele si subsidiile; h) evenimente naturale si social-politice.

a) Pretul resurselor.Daca pretul factorilor de productie scade, ofertantii unui anumit produs, sînt dispusi a produce mai multe bunuri, curba ofertei pentru bunul respectiv înregistreaza o deplasare spre dreapta ( fig.3.2).