Piața Fortei de Munca și Caracteristicile ei Principale

Introducere

Dezvoltarea economică este fundamentală pentru existenţa omului. Totodată, omul ocupă cel mai important loc în dezvoltarea economică, el fiind, alături de natură, un factor de producţie “originar” sau “primar”. Legăturile reciproce dintre populaţie şi economie au loc în cadrul unor procese de natură mai mult sau mai puţin variată şi în condiţii istorice diferite în timp şi spaţiu.

Existenţa şi progresul societăţii se asigură dacă atît evoluţia celor doi termeni – populaţia şi economia, cît şi interacţiunea dintre ei întrunesc anumite caracteristici calitative şi dimensionale. Lipsa acestora sau distorsionarea lor au efecte negative, cum sunt, subdezvoltarea economică, şomajul, scăderea nivelului de trai etc. considerate, adesea, nu fără temei, ca forme ale dezechilibrelor corelaţiei populaţie-economie.

Şomajul este astăzi unul dintre aceste aspecte care afectează, în proporţii diferite, toate ţările, inclusiv ţările ex-socialiste, printre care şi ţara noastră-Republica Moldova. De creşterea sa după deceniul 1960-1970 nu se mai îndoieşte nimeni şi de aceea fenomenul a devenit tot mai puţin acceptat de populaţie. Aşa cum demonstrează însă rezultatele obţinute de Statele Unite ale Americii după anii 1990-1991, precum şi de unele ţări vest-europene, evoluţia şomajului nu este de necontrolat şi nici nu are sens unic - de creştere, dacă se acţionează cu pricepere prin promovarea unor măsuri adecvate. Aşadar în lucrarea de faţă am avut drept scop să demonstrez marea importanţă a pieţei muncii. Lucrarea conţine 3 capitole. Primul capitol se intitulează “Definiţie, particularităţile şi funcţiile pieţii muncii”, în care am încercat să prezint cele mai principale funcţii şi noţiuni ale pieţii muncii. Al doilea capitol “Cererea şi oferta” forţei de muncă, iar al treilea capitol Evoluţia ocupării şi şomajul din republica Moldova” este divizată în patru paragrafe. În fiecare din ele am încercat să fac o caracteristică, cît se poate de bună, în ceea ce priveşte situaţia reală a republicii Moldova. Tema acestei lucrări este destul de actuală, interesantă, şi sper că conţinutul acestei lucrări să fie la un nivel cît mai înalt.

Capitolul 1: Definiţie, particularităţile şi funcţiile pieţii Muncii.

Piaţa forţei de muncă se formează şi funcţionează după principiile de bază ale pieţii: confruntarea cererii şi ofertei şi formarea unui preţ; acestea se manifestă în funcţie de specificul determinat de obiectul tranzacţiilor de pe această piaţă.

Fiindcă posesorul factorului de producţie muncă este omul, devine clar că tranzacţiile de pe această piaţă nu pot să se desfăşoare numai în funcţie de regulile pieţii (Piaţa muncii este influenţată de factorii de ordin fiziologic, demografic, social-politic, psihologic,etc.)

De aceea piaţa muncii ocupă un loc aparte în sistemul general de pieţe şi se află în conexiune directă cu celelalte componente ale ei. Piaţa forţei de muncă păstreză unele caracteristici ale tipologii pieţei, dar prezintşi unele trăsături specifice, generate de specificul forţei de muncă ca marfă.

Piaţa forţei de muncă reprezintă un spaţiu economic, unde se confruntă cererea cu oferta de muncă, se negociază angajarea lucrătorilor, mărimea salariului, condiţiile de muncă. Ea se prezintă şi ca un sistem al relaţiilor şi al tranzacţiilor care permite echilibrarea cererii şi ofertei de forţă de muncă.

Particularitaţile pieţei forţei de muncă în raport cu celelalte pieţe:

a) un grad înalt de rigiditate şi de sensibilate care condiţionează atît echilibrul economic, cît şi cel social- politic;

b) este o piaţă mai complexă organizată şi reglementată în raport cu celelalte piete;

c) un grad mai ridicat de imperfecţiune din punctul de vedere al concurenţei în raport cu alte forme de piaţă.

Piaţa forţei de muncă se divizează în două trepte sau faze:

1) Se formează condiţii generale de angajare a salareaţilor, se conturează principiile ce stau la baza stabilirii salariului (tendinţele generale de formare a salariilor la nivelul economiilor nationale);

2) are loc întîlnirea directă a cererii cu oferta de muncă, care se concretizează prin contract de angajere şi salariul.

Funcţiile pieţei forţei de muncă:

a) oferă posibilitatea satisfacerii nevoii de muncă prin confruntarea deţinătorilor de capital şi posesorilor forţei de muncă;

b) asigurarea alocării eficiente a rezultatelor de muncă ale fiecărei ţări pe sectoare, ramuri, subramuri, întreprinderi, profesii, teritorii, în concordanţă cu volumul, structura şi dinamica cererii de forţă de muncă;

c) concură la procesul de unire şi combinare a forţei de muncă cu bunurile de productie;

d) influentează formarea şi repartizarea veniturilor;

e) furnizează informaţii pentru orientarea profesională, recalificarea şi reintegrarea forţei de muncă;

f) echilibrează dinamica dintre cererea şi oferta de muncă, ce are impact asupra pieţei capitalului, influenţează raelizarea investiţiilor şi piaţa bunurilor materiale şi serviciilor.