Piața muncii comparație România - Italia

Capitolul 1

Evolutia macroeconomica a Romaniei pe perioada 2007-2010

Evoluţia economiei reale din primele 9 luni 2009 a fost puternic afectată de criza economică şi financiară în condiţiile în care suntem o economie relativ mică şi cu un grad de deschidere ridicat. Astfel, după ce în trimestrul IV 2008 creşterea PIB a fost de doar 2,9% faţă de trimestrul IV 2007, în trimestrul I 2009 produsul intern brut – în termeni reali, seria brută – s-a redus cu 6,2% faţă de trimestrul I 2008, tendinţa accentuându-se în trimestrul II şi III cand economia s-a contractat cu 8,7% şi respetiv 7,1%. În condiţii de comparabilitate a sezonalităţii, datele statistice privind evoluţia produsului intern brut faţă de trimestrul precedent evidenţiază tendinţa de diminuare încă din trimestrul III 2008, când s-a redus cu 0,1% faţă de trimestrul II, urmată de o reducere cu 2,8% în trimestrul IV 2008. În trimestrul I 2009, scăderea produsului intern brut s-a accentuat, fiind de 4,6% faţă de trimestrul IV 2008. În trimestrul II declinul economic a început să-şi reducă amplitudinea, produsul intern brut reducându-se cu 1,1% faţă de trimestrul I, şi cu 0,6% în trimestrul III faţă de trimestrul II 2009.

Cumulat pe primele 9 luni ale anului 2009, impactul negativ al crizei s-a reflectat în reducerea produsului intern brut cu 7,1%. Reducerea a fost determinată de diminuarea cererii interne cu 13,7% şi a celei externe cu 10,1%. În cadrul cererii interne consumul final a scăzut cu 11,1%, ca urmare a deteriorării dinamicii creditării şi evoluţiilor negative şi incertitudinilor asociate pieţei forţei de muncă, iar formarea brută de capital fix s-a redus cu 22,6% în condiţiile reducerii influxului de investiţii străine directe şi incertitudinilor legate de cerere de bunuri şi servicii.

Singura componentă majoră care a înregistrat o contribuţie pozitivă la creşterea reală a PIB au fost exporturile nete, respectiv cu 8,3 procente, ca urmare a diminuării exporturilor de bunuri şi servicii în primele 9 luni cu 10,1% şi a importurilor cu 24,3%.

În anul 2009, producţia industrială s-a redus în termeni reali cu 5,5% (serie brută), ca urmare a scăderii industriei extractive cu 12,0% şi a industriei prelucrătoare cu 6,5%. Totuşi, evoluţiile lunare arată o anumită revenire. Ca urmare, în luna decembrie 2009 producţia industrială a fost cu 11,6% peste cea din decembrie 2008, fiind a doua lună a anului 2009 în care s-a înregistrat creştere a volumului producţiei industriale (în luna noiembrie creşterea a fost de 5,3% faţă de luna noiembrie 2008).

Populaţia activă în vârstă de muncă a crescut cu 0,3% în primele 9 luni ale anului 2009 faţă de perioada corespunzătoare din anul 2008, iar rata de activitate a crescut de la 63,1% la 63,4%. Populaţia ocupată în vârstă de muncă a scăzut cu 0,6% conducând la o scădere a ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă de la 59,3% la 59%, în timp ce numărul mediu de salariati (conform metodologiei BIM) s-a redus cu 0,9%.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă a avut valori mai ridicate pentru bărbaţi (65,6%, faţă de 52,4 % pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (61,4%, faţă de 57,3% în mediul urban). Rata de ocupare în rândul tinerilor (15 – 24 ani) a fost de 24,9%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de perioada corespunzătoare din anul 2008. Numărul de şomeri BIM a crescut de la 578 mii persoane în 9 luni 2008 la 664 mii persoane în 9 luni 2009, rata şomajului modificându-se de la 5,8% la 6,7%.

Cursul de schimb a constituit un factor inflaţionist, acesta înregistrând la începutul anului o depreciere nominală, urmată de o relativă stabilitate pentru ca în ultima lună a anului să se manifeste o tendinţă de apreciere. În aceste condiţii, preţurile produselor importate au fost influenţate negativ, în special în prima parte a anului, ca şi preţul unor produse administrate racordate la moneda europeană sau la dolarul american.

Un efect favorabil în scăderea inflaţiei l-a constituit reducerea excesului de cerere, determinată de manifestările crizei financiare şi economice globale. Concomitent, la susţinerea procesului dezinflaţionist au contribuit şi măsurile restrictive de politică salarială şi bugetară promovate de către guvern.

Grafic 1 : Evolutia PIB si a principalelor componente in perioada 2007-2009